Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

REGULAMENTUL

serviciului  DE garnizoană  şi  SERVICIULUI  de  gardă

AL  FORŢELOR  ARMATE  ALE  REPUBLICII  MOLDOVA

 

TITLUL  I

ORGANIZAREA  ŞI  EXECUTAREA  SERVICIULUI  DE GARNIZOANĂ

PRINCIPII  GENERALE

1. Prezentul regulament stabileşte destinaţia, modul de organizare şi executare a serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, drepturile şi obligaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi ale militarilor care execută aceste servicii, precum şi reglementează desfăşurarea activităţilor din garnizoană cu participarea trupelor.

Prevederile prezentului regulament se aplică de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, denumite în continuare structuri militare, în care, conform legislaţiei în vigoare, se prevede îndeplinirea serviciului militar, precum şi  de organele de conducere, marile unităţi şi unităţile militare ale Forţelor Armate, întreprinderile şi instituţiile acestora, denumite în continuare unităţi militare.

Prevederile prezentului regulament sînt aplicabile următoarelor categorii de militari:

1)       militarilor prin contract;

2)      militarilor în termen;

3)      militarilor cu termen redus;

4)      studenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;

5)      rezerviştilor concentraţi sau mobilizaţi.

Unităţile militare amplasate permanent sau temporar în lo­calităţi sau în afara lor constituie garnizoane.

Garnizoana mare include, de regulă, toate unităţile militare amplasate                 în localităţile mai apropiate.

2. În fiecare garnizoană sînt organizate serviciul de garnizoană şi serviciul          de gardă.

Serviciul de garnizoană are drept scop asigurarea menţine­rii disciplinei militare în garnizoană, condiţiilor necesare pentru activitatea  cotidiană, pregătirea şi desfăşurarea măsurilor de garnizoană cu participarea trupelor. 

Serviciul de gardă este destinat pazei şi apărării magaziilor cu muniţii, tehnicii militare, obiectivelor militare şi de stat, altor mijloace militare, precum şi pazei persoanelor deţinute în arest.

3. Hotarele teritoriului în care este organizat serviciul de garni­zoană sînt stabilite prin ordinul ministrului apărării. Pe lîngă punctele de amplasament al trupelor, acestea includ şi unele locali­tăţi şi raioane mai apropiate, care au importanţă mare pentru asi­gurarea realizării sarcinilor ce stau în faţa unităţilor militare ale garnizoanei. Hotarele garnizoanei vor fi bine cunoscute de întreg efectivul garnizoanei.

4. Conducerea serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă, în limitele garnizoanei, este exercitată de către şeful (comandantul) garnizoanei.

Ordinele şefilor (comandanţilor) de garnizoană sînt obligatorii pentru toate unităţile militare aflate în limitele garnizoanei.

5. La amplasarea trupelor pe poligoane şi în tabere, măsu­rile privind menţinerea disciplinei militare şi paza obiectivelor sînt realizate conform Regulamentului serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi prezentului regulament.

6. Serviciile de garnizoană şi de gardă sînt asigurate de unită­ţile militare ce intră în componenţa garnizoanei.

Lista unităţilor militare care nu sînt antrenate în serviciul de garnizoană şi serviciul de gardă este stabilită de către conducătorul structurii militare.

Succesivitatea executării serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă de către unităţile militare este stabilită de şeful garnizoanei în funcţie de efectivul şi destinaţia lor.

Instituţiile de învăţămînt militar sînt antrenate în executarea serviciului de garni­zoană şi serviciului de gardă în timpul prevăzut în acest scop de planul de instrucţie.

7. Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă per­soanelor care execută serviciul de garnizoană sau serviciul de gardă.

Militarul care a observat încălcarea regulilor de executare a serviciului de către cineva din componenţa patrulei sau a gărzii, de către inspectorii poliţiei militare rutiere este obligat să informeze imediat despre aceasta comandantul comenduirii militare a garnizoanei sau milita­rul de serviciu pe gărzi (ofiţerul de serviciu pe unitatea mili­tară, şeful gărzii) şi să raporteze şefului său nemijlocit.

CAPITOLUL I

PERSOANELE  CU  FUNCŢII  DE  RĂSPUNDERE

ALE GARNIZOANEI ŞI OBLIGAŢIILE  ACESTORA

8. În fiecare garnizoană sînt numiţi:

1) şeful (comandantul) garnizoanei;

2) comandantul co­menduirii militare;

3) locţiitorul comandantului comenduirii militare;

4) şeful arestului;

5) şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare.

9. Şeful (comandantul) garnizoanei este numit prin ordinul ministrului apărării. Pînă la primirea ordinului, obligaţiile funcţionale ale şefului garnizoanei le exercită ofiţerul (şeful) mai mare în funcţie, iar dacă funcţiile sînt echivalente – ofiţerul cu grad superior.

Despre începerea exercitării obligaţiilor funcţionale, şeful garnizoanei raportează şe­fului nemijlocit, ofiţerului operativ al Ministerului Apărării şi înştiinţează  organele  administraţiei  publice  locale.

Dacă în tabăra militară permanentă sînt amplasate cîteva unităţi militare, prin ordinul conducătorului structurii militare, este numit comandantul taberei militare permanente.

Şeful (comandantul) garnizoanei

10. În problemele privind serviciul de garni­zoană şi serviciului de gardă, şeful garnizoanei este şef nemijlocit pentru toţi militarii din gar­nizoană, inclusiv pentru comandanţii de unităţi militare din cadrul garnizoanei.

În cazurile necesare, şeful (comandantul) garnizoanei are dreptul, să folosească, pentru îndeplinirea sarcinilor, efectivul şi mijloacele de transport ale unităţilor militare ale garnizoanei.

11. Şeful garnizoanei are următoarele obligaţii:

1)să conducă zilnic activitatea persoanelor cu funcţii de răspundere ale garnizoanei;

2)să analizeze trimestrial starea disciplinei militare, executarea servi­ciului de garnizoană şi a serviciului de gardă în garnizoană şi să facă bilanţul activităţii  comandanţilor de unităţi militare, să stabilească măsurile de prevenire a                      infrac­ţiunilor şi incidentelor, de sporire a vigilenţei şi de păstrare a secretului de stat;

3)să menţină o legătură strînsă cu organele administraţiei publice locale şi să soluţioneze împreună cu ele toate problemele legate de organizarea serviciului de garnizoană, de protecţia civilă şi locală, de realizarea măsurilor în comun, precum şi de îmbu­nătăţirea condiţiilor de trai, de satisfacerea altor necesităţi şi cerinţe ale  militarilor şi membrilor familiilor lor;

4)să organizeze paza şi apărarea obiectivelor de garni­zoană;

5)să stabilească modul de acces la obiectivele aflate sub paza serviciului  de gardă al garnizoanei;

6)să efectueze, cel puţin o dată pe lună, controlul asupra executării serviciului de către garda de garnizoană şi cea interioară, de către patrulele de garnizoană şi posturile po­liţiei militare rutiere, precum şi asupra corectitudinii deţinerii militarilor în arestul de garnizoană;

7)să elaboreze, la indicaţia ministrului apărării, planul de măsuri al garnizoanei pentru caz de declarare a mobilizării, aducere a trupelor în starea gata de luptă şi să asigure executarea acestui plan;

8)să organizeze protecţia trupelor, obiectivelor de apărare locală şi orăşelelor militare, precum şi protecţia antiincendiară în garni­zoană şi să verifice starea acestora;

9)să amplaseze, la indicaţiile şefului superior, unităţile militare (subunităţile, echipele) sosite în garnizoană;

10)       să stabilească pentru unităţile militare ale garnizoanei modul de utilizare a obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi a resurselor de apă pentru aprovizionarea trupelor;

11)   să examineze şi să aprobe planurile de desfăşurare a manifes­taţiilor culturale şi sportive în cadrul garnizoanei, precum şi planul de colaborare a unităţilor militare ale garnizoanei cu  instituţiile civile;

12)   să efectueze controlul asupra realizării măsurilor privind protecţia mediului ambiant şi utilizarea raţională a resurselor naturale, să verifice corectitudinea exploatării de către militari a clădi­rilor, teritoriului taberelor militare permanente şi a edificiilor de uz general din garnizoană, iar la părăsirea acestora de către unită­ţile militare, să organizeze paza lor;

13)   să asigure cu subunităţi (unităţi) militare procesul de lichidare a consecinţelor accidentelor grave, catastrofelor şi cala­mităţilor naturale şi acordarea de ajutor populaţiei care a avut de suferit în aceste cazuri  (pct.326);

14)   să stabilească timpul de trecere a militarilor garnizoanei la ţinuta de iarnă sau de vară;

15)   să aducă la cunoştinţă începutul şi încheierea perioadei de încălzire în garnizoană;

16)   să desfăşoare parade ale trupelor garnizoanei şi alte acţiuni cu participarea trupelor, să numească, în cazurile necesare, garda de onoare, să manifeste grijă faţă de menţinerea în starea cuvenită a cimitirelor militare, a mormintelor comune şi a mormintelor militarilor, precum şi a monumentelor înălţate în cinstea milita­rilor;

17)   să participe la cercetarea administrativă a încălcărilor comise de militarii care îşi îndeplinesc serviciul în afara unităţilor garnizoanei, să-i tragă la răspundere, iar în caz de comitere de către aceştia a infrac­ţiunilor să înştiinţeze imediat procurorul militar.

Şeful garnizoanei organizează elaborarea planurilor şi instrucţiunilor conform obligaţiilor de serviciu, recurgînd la serviciul sta­tului major al marii unităţi (unităţii) al cărei comandant este con­form funcţiei deţinute. În procesul de planificare pot fi antrenaţi comandanţii unităţilor militare ale garnizoanei şi ai statelor majore.

12. Şeful garnizoanei întîmpină şi înso­ţeşte următoarele persoane sosite în garnizoană: Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate, ministrul apărării, precum şi pe comandanţii (şefii) săi nemijlociţi.

În cazul în care în garnizoană sosesc ofiţeri pentru a îndeplini misiuni de serviciu, date de şefii nemijlociţi, în problemele privind serviciul de garnizoană şi serviciului de gardă, şeful garnizoanei se prezintă doar celui în grad militar superior.

13. În caz de absenţă temporară din garnizoană (concediu, deplasare), şeful (comandantul) garnizoanei transmite exercitarea obligaţiilor sale persoanei care va exercita provizoriu funcţia prevăzută de state, anunţă despre aceasta prin ordinul emis pe garnizoană şi raportează şefului superior.

Comandantul comenduirii militare

14. Întru realizarea hotărîrilor luate de şeful garnizoanei, comandantul comenduirii militare are dreptul să dea ordine în numele acestuia, raportîndu-i despre cele mai importante.

15. Comandantul comenduirii militare are următoarele obligaţii:

1)       să organizeze serviciul  de gardă privind paza şi apărarea obiectivelor garnizoanei, în conformitate cu tabelul pentru organi­zarea gărzilor, şi de patrulare în garnizoană;

2)       să efectueze controlul asupra respectării de către militari a discip­linei militare, a regulilor de purtare a uniformei militare şi de executare a salutului militar;

3)    să analizeze sistematic starea disciplinei militare, executarea serviciilor de gardă şi de patrulare în garnizoană şi să raporteze lunar şefului garnizoanei concluziile şi propunerile privind lichidarea cauzelor ce duc la comiterea încălcărilor;

4)    să elaboreze, la indicaţia şefului garnizoanei, tabelul cu organizarea gărzilor de garnizoană, precum şi, tabelul de posturi al gărzii, tabelele de posturi (Anexele nr.1, nr.2 şi nr.3), schemele de amplasament al posturilor, instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ajutorii şefilor gărzilor (operatorilor) pentru mijloa­cele tehnice de pază, pentru militarul de serviciu pe gărzile de garnizoană şi pentru ajutorii lui, schema de patrulare şi instrucţiunile pentru patrule;

5)    să raporteze şefului garnizoanei propunerile privind utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază, redu­cerea personalului de serviciu în garnizoană şi îmbunătăţirea mo­dului de executare a serviciului;

6)    să elaboreze graficul de control al gărzilor de către persoa­nele cu funcţii de răspundere ale garnizoanei şi să exercite controlul asupra respectă­rii lui;

7)    să controleze personal, nu mai rar de două ori pe lună, pre­gătirea subunităţilor şi a persoanelor numite în garda de garni­zoană, executarea apelului gărzilor de garnizoană şi executarea serviciului de către gărzile de garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare rutiere, gradul de pregătire                  a subunităţii de serviciu a garnizoa­nei, precum şi posturile şi încăperile serviciului de gardă;

8)    să controleze, nu mai rar de o dată pe lună, rezerva de muni­ţii din încăperea pentru gardă şi starea acestora, precum şi să facă însemnările respective în registrul de evidenţă;

9)    să descopere la timp incidentele şi încălcările de disciplină militară comise de militarii din efectivul garnizoanei, să ţină evi­denţa şi să raporteze despre acestea şi despre măsurile întreprinse şefului garnizoanei, iar despre infracţiuni, în afară de aceasta, să informeze şi procurorul militar; să acorde ajutor la căutarea şi reţinerea militarilor care au săvîrşit infracţiuni;

10)   să participe, la indicaţia şefului garnizoanei, la elaborarea planului de măsuri pentru caz de anunţare a mobilizării, de situaţie excepţională şi de aducere a trupelor în stare gata de luptă, a planului de protecţie antiincendiară a garnizoanei, precum şi a instrucţiunilor pentru caz de alarmă în garnizoană, de incendiu şi calami­tăţi naturale;

11)   să participe la elaborarea planurilor de apărare locală şi de interacţiune cu echipele de protecţie civilă în garnizoană; să exer­cite controlul asupra pregătirii forţelor şi mijloacelor de apărare locală;

12)   împreună cu şeful pentru comunicaţii şi informatică al garnizoanei, să stabilească mijloacele de legătură cu garda de garnizoană, patrulele şi posturile de control ale poliţiei militare;

13)   să examineze tabelele cu rîndul la serviciu ale orchestrelor unităţilor militare şi să le prezinte pentru aprobare comandantului (şefului) garnizoanei;

14)   să instruiască militarii de serviciu pe gărzi, ajutorii acestora şi personalul patrulelor înainte de începerea serviciului, să înmîneze militarilor de serviciu pe gărzi fişele cu parole, iar şefilor de patrule să le elibereze documentele şi mijloacele de legătură necesare;

15)          să menţină legătura cu organele de interne în problemele privind menţinerea disciplinei şi ordinii în garnizoană;

16)       să ia zilnic cunoştinţă de tabelele de post ale gărzilor de garnizoană şi să lichideze imediat neajunsurile depistate;

17)          nu mai rar de o dată pe săptămînă, să controleze respectarea legalităţii şi a regulilor de deţinere a militarilor în arestul garnizoanei; să dea şefului arestului în scris ordin privind trimiterea militarilor arestaţi la munci, la baie, iar la cererea ofiţerului de urmărire penală, a organului de anchetă penală sau a judecătoriei – la  interogatoriu sau la judecătorie, precum şi privind trimiterea mi­litarilor arestaţi bolnavi la tratament (Anexa nr.14);

18)   să organizeze şedinţele de instrucţie de front şi de studiere a regulamen­telor de către militarii reţinuţi pentru neexecutarea salutului mili­tar şi încălcarea regulilor de purtare a uniformei militare;

19)   la cererea şefului (comandantului) garnizoanei, să urmărească respectarea de către militari a cerinţelor privind interzicerea scăldatului;

20)   să ţină evidenţa unităţilor militare ale garnizoanei, subuni­tăţilor (echipelor) independente, precum şi a militarilor so­siţi în delegaţie sau concediu (Anexa nr.13) şi să efectueze controlul asupra plecării lor la timp la locul de serviciu;

21)   să ţină evidenţa şi să organizeze păstrarea armelor şi mu­niţiilor ridicate de la militarii arestaţi;

22)   să încartiruiască subunităţile (echipele) şi militarii în tre­cere, precum şi gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcă­turi militare, asigurîndu-le cu drepturi conform atestatelor;

23)   să controleze paza uni­tăţilor militare la ieşirile de campanie sau excluse din componenţa garnizoanei;

24)   să organizeze, în interacţiune cu organele poliţiei rutiere, îndrumarea deplasării coloanelor, iar, în caz de necesitate, şi a unor maşini cu roţi sau pe şenile ale unităţilor militare;

25)   să controleze pregătirea trupelor garnizoanei pentru parade şi să asigure, de comun acord cu organele administraţiei publice locale, ordinea în timpul pregătirii şi desfăşurării paradelor şi altor acţiuni de garnizoană cu participarea trupelor;

26)   să numească şi să pregătească, la indicaţia şefului garnizoanei, gărzile de onoare din partea unităţilor militare, să orga­nizeze înmormîntarea militarilor decedaţi;

27)   să ţină evidenţa cimitirelor militare, mormintelor comune şi monumentelor ridicate în cinstea militarilor, aflate pe terito­riul garnizoanei, şi să urmărească îngrijirea lor.

16. Comandantul comenduirii militare este obligat să ceară personal şi prin intermediul persoanelor din subordine respectarea cu stricteţe de către militari a discipli­nei militare şi a ordinii pe străzi şi în alte locuri publice, fără a lăsa nepedepsit nici un caz de încălcare.

În caz de încălcare de către militari a disciplinei militare, co­mandantul comenduirii militare este obligat să-i avertizeze pe cei inferiori sau egali în grad sau să-i reţină şi să-i sancţioneze disciplinar în conformitate cu Regulamentul disciplinei militare, iar în caz de încălcare a disciplinei militare în stare de ebrietate – să-i reţină şi să-i deţină în arest (camera pentru persoanele temporar reţinute) pînă la dezalcoolizare, dar nu mai mult de 24 de ore, iar apoi să ia decizia privind sancţionarea acestor militari.

În caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în grad militar superior, comandantul comenduirii militare se adresează către acesta şi, în numele şefului garnizoanei, îi cere să înceteze încălcarea disciplinei. Dacă sînt necesare mă­suri mai energice pentru ca acest militar să înceteze încălcarea disciplinei, comandantul comenduirii militare rapor­tează imediat despre aceasta şefului garnizoanei şi acţionează conform dispoziţiilor date de acesta.

Dacă este necesar, comandantul comenduirii militare cere de la militarul care a încălcat disciplina să prezinte documentele personale, iar dacă acestea lipsesc sau nu sînt completate corect, îl reţine pe militar în camera pentru persoanele temporar reţinute.

In caz de încălcare a disciplinei militare de către militarul în termen care se află în concediu sau delegaţie, comandanţii centrelor militare au dreptul să întrerupă concediul (delegaţia) acestuia şi să-l trimită în unitatea sa militară.

Comandantul comenduirii militare informează comandantul unităţii militare despre toate măsurile luate faţă de militarul care a comis încăl­carea de disciplină militară, face inscripţia respec­tivă în biletul de concediu, în legitimaţie sau în prescripţie şi raportează şefului garnizoanei.

17. Dacă militarul reţinut nu poate fi imediat identificat din cauza lipsei documentelor corespunzătoare, comandantul comenduirii militare este obligat să ia, în termen de 24 de ore din momentul reţine­rii, măsuri pentru identificarea militarului. Despre toate aceste persoane, comandantul comenduirii militare raportează fără întîrziere şefului garnizoanei şi informează procurorul militar. Decizia privind aceste persoane trebuie luată nu mai tîrziu de 24 de ore din momentul reţinerii.

18. Militarii suspectaţi de comiterea unei infracţiuni şi reţinuţi în modul prevăzut de Codul de procedură penală sînt trimişi în camera pentru persoanele temporar reţinute sau în arest.

Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore. Deţinerea sub pază un termen mai mare se va efectua numai în cazurile în care, conform legii, persoana poate fi supusă arestării preventive.

Evidenţa acestor persoane se ţine: de comenduirea mili­tară a garnizoanei – în registrul de evidenţă a militarilor reţi­nuţi în ordinea stabilită (gradul militar, numele, prenumele, patronimicul, numărul unităţii militare şi adresa ei poştală, persoanele în­ştiinţate, măsurile luate), la arest – în registrul cu milita­rii sancţionaţi cu arest  (Anexa nr.14).

19. In caz de afectare a unităţilor militare ale garnizoanei sau a obiectivelor garnizoanei de incendiu sau de calamităţi naturale, precum şi în caz de incidente în gărzile de garnizoană, comandantul comenduirii militare este obligat să raporteze imediat despre aceasta şefului garnizoanei, să sosească la locul incidentului şi să ia măsurile necesare.

20. Dacă militarul aflat în concediu sau în delegaţie nu se poate prezenta la locul de serviciu din cauza bolii sau a altor circumstanţe ce nu depind de el, comandantul comenduirii militare informează coman­dantul unităţii militare din care a sosit militarul despre cauza din care militarul se reţine. În caz de îmbolnăvire a militarului, conform dispoziţiei comandantului comenduirii militare, acesta este supus examenului medical şi trimis (dacă este necesar) la tratament în staţionar.

În caz de deces sau de boală gravă a membrilor familiei militaru­lui (tată, mamă, soţie, copii, fraţi şi surori) sau a altor per­soane care l-au educat, precum şi în caz de o nenorocire ce a lovit familia militarului sosit în concediu din altă garnizoană, co­mandantul comenduirii militare are dreptul să prelungească concediul acestuia cu cel mult 7 zile, informînd imediat despre aceasta coman­dantul unităţii din care a sosit militarul.

Despre timpul plecării militarului la locul de serviciu, termene­le şi cauzele din care acesta s-a reţinut, comandantul comenduirii militare face însemnări în documentele militarului şi în registrul de evi­denţă  (Anexa nr.13).

21. Locul de amplasare a comenduirii militare a garnizoanei va fi bine cunoscut în toate unităţile militare ale garnizoanei şi accesibil pentru toate persoanele.

Indicaţiile privind amplasarea şi utilarea comenduirii militare a garnizoanei sînt expuse în anexa nr.12.

În cazul lipsei mij­loacelor de transport prevăzute de state, comenduirea militară a garnizoanei este asigurată cu acestea din contul unităţilor militare conform planului aprobat de şeful garnizoanei.

Locţiitorul comandantului comenduirii militare

22. Locţiitorul comandantului comenduirii militare este subordonat comandantului comenduirii militare. În acti­vitatea sa, acesta se conduce de pct.15            şi de indicaţiile comandantului comenduirii militare.

Şeful arestului

23. Şefului arestului i se subordonează şeful gărzii arestului.

24. Şeful arestului are următoarele obligaţii:

1)    să-i primească în arest pe cei arestaţi, să verifice documen­taţia respectivă, corectitudinea completării ei, precum şi să ţină evidenţa persoanelor arestate şi să urmărească respecta­rea strictă a regulilor de deţinere a lor (Anexa nr.14);

2)    să păstreze notele de arest (hotărîrea ofiţerului de urmărire penală, a persoanei care a efectuat cercetările, a procurorului militar şi co­piile sentinţelor sau deciziei judecătoriei militare) şi să asigure in­tegritatea documentelor şi obiectelor persoanei arestate;

3)    să instruiască şeful gărzii arestului la sosirea  gărzii la locul de serviciu;

4)    să înmîneze şefului gărzii listele nominale cu persoane­le arestate şi deţinute în arest, separat pentru soldaţi, sergenţi şi subofiţeri; să introducă la timp în listele nominale cu persoanele ares­tate schimbările necesare;

5)        să controleze, cel puţin o dată pe săptămînă, efectuarea inspecţiilor de dimineaţă şi a apelurilor de seară ale persoanelor arestate în celule;

6)        să stabilească modul de scoatere a persoanelor din arest şi paza acestora în timpul în care îşi fac toaleta şi în timpul plimbării;

7)        să dea şefului gărzii ordine în scris privind elibe­rarea persoanelor deţinute în arest, la expirarea termenului de deţinere, precum şi privind trimiterea, conform dispoziţiei comandantului comenduirii militare a garnizoanei, a persoanelor aresta­te la lucrări, la baie şi la cererea ofiţerului de urmărire penală, organului de cercetare sau a judecătoriei – la interogatoriu sau la judecată;

8)        să ţină evidenţa lucrărilor executate de persoanele arestate, indicînd timpul, locul şi felul lucrărilor;

9)        să organizeze şi să desfăşoare cu subofiţerii şi cu sergenţii deţinuţi în arest disciplinar, precum şi cu soldaţii, cînd aceştia nu sînt trimişi la lucrări, instrucţii de front şi şedinţe de studiere a regulamen­telor; să desfăşoare munca educativă cu persoanele deţinute în arest;

10)   să ţină sub control respectarea cerinţelor sanitare şi antiincendiare în arest, dereticarea la timp, iluminarea şi încălzirea acestuia;

11)   să informeze conducerea unităţilor militare despre persoanele bolnave din arest; dacă dispune de concluzia medi­cală privind necesitatea de a trimite persoana bolnavă la insti­tuţia medico-militară, să raporteze despre aceasta comandantului comenduirii mi­litare a garnizoanei;

12)   să controleze condiţia camerelor pentru persoanele ares­tate, a mijloacelor tehnice de pază, a utilajului şi inventarului ares­tului, a încăperii pentru gardă şi a posturilor, precum şi reparaţia lor în timp util; să ia măsuri pentru perfecţionarea utilării arestului;

13)   să primească şi să transmită ierarhic cererile şi plîngerile parvenite de la persoanele aflate în arest;

14)   să controleze zilnic corectitudinea executării serviciului de către garda arestului, făcînd menţiunile respective în foaia de stare a gărzii;

15)   să raporteze comandantului comenduirii militare a garnizoanei: zilnic – despre starea disciplinei militare în arest, numărul de persoane arestate primite în arest, numărul de locuri libere; şi fără întîrziere – despre incidentele ce au avut loc;

16)   să păstreze şi să ţină evidenţa regulamentelor, literaturii militar-instructive şi să le pună la dispoziţie pentru desfăşurarea instrucţiunilor cu persoanele arestate;

17)   să-i întîmpine pe şeful garnizoanei, pe şefii săi nemijlociţi şi pe comandantul comenduirii mili­tare a garnizoanei, precum şi pe persoanele sosite pentru inspecţia (controlul) trupelor, pe ofiţe­rii din echipa de inspecţie (control), să li se prezinte şi să-i înso­ţească la locul de amplasament al arestului.

Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare

25. Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare exercită obligaţiile şefului comenduirii militare în ceea ce priveşte respectarea de către mili­tari a disciplinei militare în limitele teritoriului sectorului şi staţiei sale. În exercitarea acestor obligaţii, şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare este subordonat şefului garnizoanei şi interacţionează cu comandantul comenduirii militare. Lui i se supun şefii garniturilor de tren militare, echipele şi gărzile ce înso­ţesc transporturile cu încărcături militare aflate pe căile de comunicaţie, patrulele de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată.

26. Şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare are următoarele obligaţii:

1)    să întîmpine trenurile de pasageri cu echipe militare, garnitu­rile de tren militare şi transporturile cu încărcături militare sosite la staţie, însoţite de gărzi, sau să trimită în acest scop ajutorii săi; să exercite controlul asupra stării disciplinare a militarilor, asupra asigurării lor social-materiale, precum şi asupra fixării armamentului, teh­nicii militare, mijloacelor materiale şi altor încărcături;

2)    să exercite controlul asupra respectării disciplinei militare şi regu­lilor de purtare a uniformei militare şi de executare a salutului militar de către militarii care se află pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată;

3)    să reţină, iar dacă este necesar, să scoată din trenuri militarii care au comis grave încălcări de disciplină mili­tară sau au săvîrşit crime;

4)    să stabilească şi să menţină ordinea în sălile de aşteptare pentru militari,  să stabilească ordinea de prioritate la primirea de către militari şi membrii familiilor lor a biletelor la casele de bilete;

5)    să trimită fără întîrziere gărzile pentru a primi şi a păzi încărcăturile pe itinerar sau cele ce se întorc în unităţile lor militare;

6)    să instruiască personalul patrulelor de garnizoană, numite pentru patrulare la staţiile de cale ferată, şi să controleze executarea serviciului de către acestea;

7)    să organizeze deservirea social-culturală şi odihna mili­tarilor aflaţi în punctele de transbordare;

8)    să controleze efectuarea serviciului de către gărzile de garnizoană amplasate pe teritoriul sectorului şi staţiei de cale ferată, precum şi de către gărzile ce însoţesc transporturile cu încărcături militare;

9)    să instruiască şefii de garnituri de tren, de echipe şi de gărzi privi­nd regulile de transportare şi cerinţele de securitate, să con­troleze respectarea regulilor de protecţie antiincendiară pe garni­turile de tren în tranzit şi transporturile cu încărcături militare;

10)   să raporteze şefului garnizoanei despre toate incidente­le, încălcările de  disciplină militară, comise de către militari, precum şi despre staţionările neprevăzute ale vagoanelor cu încărcături militare, sosite pe adresa unităţilor militare ale garnizoanei, şi despre măsurile luate;

11)   să informeze procurorul militar despre infracţiunile comise şi incidentele ce au avut loc.

27. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militari, şeful secţiei transporturi şi comunicaţii militare se conduce de indicaţiile pct.17 din prezentul regulament. Milita­rul reţinut pentru încălcarea disciplinei militare este trimis la comenduirea militară a garnizoanei cu mijlocul de transport şi garda pe care le-a chemat şeful secţiei respective.

Şeful taberei militare permanente

28. În problemele ce ţin de organizarea serviciului de zi şi în cele administrativ-gospodăreşti şefului taberei militare permanente i se subordonează comandamentele unităţilor militare situate pe teritoriul taberei şi întregul efectiv al taberei.

Şeful taberei militare permanente are următoarele obligaţii:

1)     să organizeze ordinea interioară în tabăra mi­litară permanentă; în caz de necesitate, să numească patrule interioare pentru a ţine sub observare comportamentul militarilor în raza taberei militare permanente;

2)     să adopte măsuri pentru menţinerea în stare satisfăcătoare a sistemelor inginereşti şi a clădirilor din tabără şi să ceară aceasta de la toţi comandanţii unităţilor militare;

3)     să organizeze paza, iar, la necesitate, şi apărarea taberei mi­litare permanente, să controleze, personal şi prin intermediul ofiţerilor statului major din subordine, executarea serviciului de gardă, serviciului interior şi a celorlalte servicii ce asigură activitatea taberei militare permanente;  

4)     să controleze şi să ceară de la toţi comandanţii unităţilor aflate pe teritoriul taberei militare menţinerea în ordine a teritoriilor atribuite unităţilor militare, precum şi efectuarea măsurilor de protecţie a mediului şi a celor sanitar-igienice;

5)     să stabilească ţinuta efectivului taberei militare permanente;

6)     să participe la efectuarea bilanţurilor lunare în unităţile militare din tabără, formulînd propuneri şi sarcini pentru îmbunătăţirea disciplinei militare, serviciului trupe şi ordinii de drept.

Indicaţiile şefului taberei militare permanente în aceste probleme sînt obligatorii pentru toţi comandanţii unităţilor şi subdiviziu­nilor militare amplasate pe teritoriul taberei militare permanente.

Militarul de serviciu superior pe tabăra militară este numit prin ordinul şefului taberei militare permanente.

CAPITOLUL II

POLIŢIA MILITARĂ

Principii generale

  29. Poliţia militară are următoarele sarcini de bază:

1)    asigurarea pazei obiectivelor militare, trupelor şi persoanelor oficiale, conform legislaţiei în vigoare;

2)    cercetarea cazurilor de încălcare a disciplinei militare ce au loc în unităţile militare, pregătirea rapoartelor, informărilor şi propunerilor referitoare la rezultatele cercetărilor, care să conţină analiza cauzelor şi premiselor ce au dus la săvîrşirea lor, cu scopul preîntîmpinării cazurilor de încălcare a disciplinei militare;

3)    interacţiunea cu organele de drept, procuraturile militare şi administraţia publică locală în zonele de dispunere a trupelor Forţelor Armate ale Republicii Moldova;

4)   paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de către ofiţerul de urmărire penală sau de organul de urmărire penală, a inculpaţilor şi a celor condamnaţi de Judecătoria  Militară şi de alte instanţe de judecată, precum şi a militarilor reţinuţi pentru identificare, iar, la necesitate, şi a celor sancţionaţi disciplinar cu arest;

5)   controlul şi inspectarea unităţilor militare în scopul profilaxiei încălcărilor şi infracţiunilor, efectuarea patrulării, controalelor inopinate, escortării, pazei şi însoţirii coloanelor militare;

6)   acordarea de ajutor metodic comandanţilor unităţilor militare la capitolele  privind disciplina militară şi ordinea de drept;

7)   escortarea persoanelor deţinute în locurile de detenţie, la solicitarea  organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată.

POLIŢIA MILITARĂ RUTIERĂ (PMR)

30. Poliţia militară rutieră (PMR) are ca sarcini exercitarea controlului asupra respectării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii (mecanicii-conductori) mijloacelor de transport ale unităţilor militare pe drumurile naţionale şi în localităţi, precum menţinerea ordinii la utilizarea tehnicii militare, exercitarea controlului asupra respectării ordinii stabilite, examinarea şi soluţionarea materialelor privind încălcarea regulilor de circulaţie rutieră. Din componenţa poliţiei militare rutiere fac parte: şeful PMR şi inspectorii PMR.

Militarii poliţiei militare rutiere sînt obligaţi să cu­noască regulile de circulaţie rutieră, caracteristicile tehnice ale mijloacelor de transport şi actele ce reglementează exploatarea tehnicii auto.

Militarii PMR îşi exercită funcţiile în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale altor instrucţiuni.

31. Inspectorii PMR execută serviciul în componenţa posturilor de control PMR staţionare, mobile, permanente şi provizorii, timp de 24 de ore sau pe parcursul tim­pului prevăzut de grafic.

Inspectorul PMR este asigurat cu mijloc de transport şi mijloace de legătură.

32. Personalul de serviciu şi mijloacele de transport ale postu­rilor de control PMR sînt amplasate pe itinerar conform schemei de posturi de control PMR permanente şi provizorii.

Pe schemă se indică componenţa, amplasarea şi itinerarele posturilor de control PMR, timpul de serviciu, locurile de aflare a telefoanelor pentru legătura cu şeful PMR, comenduirea militară şi procuratura militară, precum şi amplasarea postu­rilor şi subunităţilor poliţiei rutiere şi a comisariatelor de poliţie.

Concomitent cu schema de posturi de control, sînt elaborate şi instrucţiunile pentru per­sonalul posturilor PMR, în care sînt expuse misiunile, obligaţiile şi drepturile inspectorilor PMR şi ale patrulelor, particu­larităţile serviciului la fiecare post şi modalităţile de legătură cu şeful PMR, cu comenduirea militară şi cu comisariatele de poliţie.

În baza schemei de amplasament al posturilor staţionare şi itinerarelor posturilor mobile PMR este elaborat, pentru fiecare lună, graficul de serviciu al inspectorilor PMR, care este prezentat comandantului comenduirii militare a garnizoanei pentru aprobare. În graficul pentru fiecare post de control PMR se indică: efectivul, mijloacele de transport, timpul de serviciu şi unitatea (subunitatea) militară care asigură personalul şi mijloacele de transport.

Schema de amplasament al posturilor PMR staţionare şi itinerarele posturilor mobile, instrucţiunile pentru personalul posturilor de control PMR sînt semnate de şeful PMR, comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi aprobate de către şeful garnizoanei.

Şeful PMR al garnizoanei

33. Şeful PMR al garnizoanei are următoarele obligaţii:

1)       să organizeze controlul sistematic asupra respectării în unită­ţile militare ale garnizoanei a cerinţelor  privind asigurarea exploatării fără accidente a tehnicii militare şi modul de utilizare a acesteia, asupra respectă­rii de către conducătorii de autovehicule a regulilor de circulaţie rutieră şi a disciplinei militare pe itinerar, precum şi asupra stării tehnice a mijloacelor de transport, a existenţei şi corectitudinii com­pletării documentaţiei de parcurs;

2)       să analizeze lunar cauzele şi condiţiile care au dus la acci­dente cu implicarea mijloacelor de transport ale unităţilor militare, precum şi starea disciplinei conducătorilor de autovehicule şi să raporteze şefului garnizoanei rezultatele analizei;

3)    să examineze în modul stabilit dosarele privind încălcările regulilor de circulaţie rutieră, comise de conducătorii de autovehicule ale unităţilor milita­re, să predea materialele referitoare la aceste încălcări coman­danţilor unităţilor respective pentru soluţionarea cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a persoanelor culpabile;

4)       să elaboreze şi să prezinte şefului garnizoanei, pentru aprobare, planul de măsuri de prevenire a accidentelor cu implicarea mijloace­lor de transport militare în garnizoană şi planul de lucru al PMR şi să asi­gure executarea lor;

5)       să controleze inopinat sau în conformitate cu planul aprobat de şeful garnizoanei activitatea punctelor de revizie tehnică ale unităţilor militare;

6)       să instruiască inspectorii PMR, înainte de intrarea în serviciu, să-i distribuie la posturile de control, să efectueze controlul asupra executării serviciului şi să primească rapoartele în scris ale acestora;

7)       să stopeze utilizarea mijloacelor de transport care nu corespund cerinţelor tehnice sau ale căror acte ce reglementează exploatarea tehnicii auto nu sînt completate corespunzător şi să le trimită în unităţile militare;

8)       să organizeze ţinerea evidenţei accidentelor cu implicarea mijloacelor de transport, încălcărilor regulilor de circulaţie rutieră comisе de către conducătorii autovehiculelor şi documentaţiei tempo­rar ridicate;

9)       să raporteze fără întîrziere şefului garnizoanei şi să infor­meze comandantul comenduirii militare, precum şi procurorul militar despre accidentele în care au fost implicate mijloacele de transport ale unităţilor militare şi care s-au soldat cu decesul sau traumatizarea de personal şi cu alte consecinţe grave, să participe personal la cercetarea cauzelor şi circumstanţelor la locul acci­dentelor;

10)   să pună de acord cu organele poliţiei rutiere şi să prezinte pentru aprobare şefului garnizoanei schema străzilor şi drumu­rilor utilizate pentru circulaţie şi conducerea practică a autovehiculelor unităţilor militare şi să o aducă la cunoştinţa unităţilor militare;

11)                 să prezinte şefului garnizoanei propunerile privind crearea punctelor de revizie tehnică ale garnizoanei şi să exercite controlul asupra funcţionării lor;

12)          să efectueze (conform graficului) revizia tehnică a mijloacelor de transport destinate transportării efectivului ale acelor unităţi militare care nu dispun de mijloace de întreţinere tehnică şi de reparaţii, a mijloacelor de transport utilate cu semnale acustice şi luminoase speciale, precum şi a tuturor autoturismelor ce aparţin unităţilor militare ale garni­zoanei;

13)   să trimită toate materialele privind încălcările comise de către conducătorii de autovehicule ale unităţilor militare din alte garnizoane comandanţi­lor acestor unităţi militare sau şefului PMR al garnizoanei respective;

14)   să realizeze interacţiunea perfectă cu organele de poliţie ru­tieră şi ale procuraturii militare în vederea asigurării securităţii circulaţiei rutiere, să organizeze serviciul în comun al inspectorilor PMR cu patrulele de garnizoană şi cu colaboratorii organelor de poliţie rutieră.

34. Locţiitorul şefului PMR al garnizoanei este responsabil de organizarea serviciului de către personalul postu­rilor de control PMR şi de controlul asupra executării serviciului, de ţinerea evidenţei accidentelor în care au fost implicate mijloace de transport ale unităţilor militare, de ţinerea evidenţei bunurilor materiale şi documentaţiei temporar ridicate şi de integritatea acestora.

El se află în subordinea comandantului comenduirii militare a garnizoanei, iar în ceea ce priveşte serviciul în PMR – şefului PMR al garnizoanei şi execută indicaţiile lui privind controlul asupra respec­tării regulilor de circulaţie rutieră de către conducătorii de autovehicule ale unităţi­lor militare şi asupra menţinerii                  ordi­nii la utilizarea mijloacelor de transport militare în garnizoană.

35. Inspectorul PMR se află în subordinea şefului PMR al garnizoanei şi a locţiitorului acestuia.

Inspectorul PMR are următoarele obligaţii:

1)    să se prezinte la ora indicată la şeful PMR al garnizoanei pentru instructaj şi să ia cunoştinţă de documentaţia necesară;

2)    să cunoască misiunea postului de control PMR, modul de acţiune la locul accidentelor în care au fost implicate mijloacele de transport;

3)    să controleze respectarea de către conducătorii autovehiculelor, superiorii de maşini a regulilor de circulaţie rutieră şi a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi să stopeze încălcarea acestor reguli;

4)    să controleze starea tehnică a mijloacelor de transport ale unităţilor militare, documentele de parcurs şi respectarea de către conducătorii de autovehicule a regulilor circulaţiei rutiere şi respectarea de către perso­nalul aflat în vehicule a regulilor de purtare a uniformei militare;

5)    să ia măsuri pentru reţinerea autovehiculelor militare (în caz de necesitate), iar în caz de imposibilitate a reţinerii – să noteze marca mijlo­cului de transport, numărul de înmatriculare, timpul şi caracterul încălcării şi să raporteze despre aceasta şefului PMR;

6)     să raporteze imediat şefului PMR informa­ţiile privind accidentele rutiere în care au fost implicate mijloacele de transport ale unităţilor militare şi să acţioneze conform algoritmului;

7)    la încheierea serviciului, să pre­zinte şefului PMR al garnizoanei un raport în scris, să se întoar­că cu personalul de serviciu în unitatea militară şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitatea militară despre executarea misiunii.

36. Şeful PMR, locţiitorul acestuia şi inspectorii PMR au dreptul:

1)    să amintească, în cazurile necesare, conducătorilor de autovehicule şi superiorilor de maşini – celor egali sau inferiori în grad – despre respectarea regulilor de circulaţie şi a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, să noteze în foaia de parcurs neajunsurile depistate sau, dacă este nevoie,                                   să modifice itinerarul;

2)    să-i înlăture de la conducere pe conducătorii de autovehicule militare referitor la care sînt suficiente motive pentru a-i considera în stare de ebrietate, în stare de narcotism, obosiţi sau bolnavi.

3)    să întocmească procese-verbale privind încălcările regulilor de circulaţie rutieră comise de condu­cătorii de autovehicule ale unităţilor militare;

4)    să ridice de la conducătorii de autovehicule fişa tehnică şi împreună cu procesul-verbal privind încălcarea regulilor de circulaţie rutieră să o transmită PMR pentru examinarea cazului.

37. Pentru control, inspectorul PMR opreşte  mijlocul de transport, se prezintă în modul stabilit (funcţia, gradul mi­litar, numele), verifică actele, explică cauza op­ririi şi în caz de necesitate, verifică starea tehnică a acestuia.

De exemplu: „Domnule sergent, sînt inspector PMR, căpitan Vlaicu. Actele la control”.

În caz de constatare a încălcării regulilor de utilizare a tehnicii militare, de utilizare contrar destinaţiei sau dacă aceasta este defectată, inspectorul PMR notează ob­servaţiile în foaia de parcurs şi cere înlăturarea defectelor. În funcţie de ca­racterul încălcării, mijlocul de transport poate fi reţinut sau în­tors în unitatea militară, sau îşi poate continua deplasarea.

La oprirea şi reţinerea mijlocului de transport, inspectorul PMR nu va crea prin acţiunile sale situaţii de pericol pentru efectivul aflat în vehicul, pentru pietoni şi pentru alţi factori de circulaţie.

38. Pentru a amplasa mijloacele de transport reţinute lîngă comenduirea militară sau în una dintre unităţile militare ale gar­nizoanei, la ordinul şefului garnizoanei, se organizează un punc­t de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute. Şef al acestui punct este numit locţiitorul şefului PMR al garnizoanei.

Primirea mijloacelor de transport o efectuează şeful punctului de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute, conform procesului-verbal.

Modul de pază a mijloacelor de transport în punctul de staţionare în garnizoană a maşinilor reţinute este stabilit de şeful garnizoanei.

Mijloacele de transport reţinute şi documentaţia respectivă se restituie după primirea permisiunii de la şeful PMR al garnizoanei.

CAPITOLUL III

PERSONALUL  PENTRU  SERVICIUL ÎN GARNIZOANĂ

Principii generale

39. Personalul pentru serviciul în garnizoană este numit pentru paza şi apărarea obiectivelor de garnizoană, pentru asigurarea respectării disciplinei militare şi a ordinii regulamentare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice ale garnizoanei, precum şi pentru controlul asupra respectării regulilor de circulaţie rutieră de către condu­cătorii (mecanicii-conductori) mijloacelor de transport ale unităţilor militare şi pentru realizarea altor sarcini de servi­ciu în garnizoană.

Pentru serviciul în garnizoană este prevăzut următorul personal:

1)    ofiţerul de serviciu pe gărzi;

2)    ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi;

3)    subunitatea de serviciu;

4)    gărzile de garnizoană;

5)    patrulele de garnizoană;

6)    inspectorii şi patrulele poliţiei militare rutiere.

40. Personalul pentru serviciul în garnizoană este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de intrarea în serviciu. El este asigurat cu mijloace de transport de acele unităţi militare care au numit acest personal.

41. Comandanţii de unităţi (subunităţi) militare, care numesc personalul de serviciu în garnizoană, sînt responsabili pentru se­lectarea efectivului şi pregătirea lui pentru executarea serviciului, şi prezenţa la timp la instructaj şi la apel.

42. Comandantul comenduirii militare, împreună cu şeful PMR                                    al gar­nizoanei, alcătuieşte, pentru fiecare lună, tabelul cu rîndul la serviciu în garnizoană (Ane­xa nr.2), care este aprobat de către şeful garnizoanei.

Extrasele din aceste tabele sînt expediate în toate subunităţile militare antrenate în executarea serviciu­lui cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.

Despre fiecare modificare în tabelele respective, comandantul comenduirii militare a garnizoanei comunică la timp unităţilor militare.

43. Înainte de intrarea în serviciu în statul major al unităţii mi­litare, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi şefilor patrulelor de garnizoa­nă li se înmînează prescripţiile în baza cărora comandantul comenduirii militare a garnizoanei eliberează ofiţerului de serviciu pe gărzi fişele cu secretele vechi şi cele noi, iar şefilor de patrule – legitimaţiile de şef de patrulă, în care este indicat itinerarul, timpul de patrulare şi obligaţiile speciale.

44. Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul său, personalul patru­lei şi al serviciului posturilor de control ale PMR trebuie să poarte pe piept, în partea stîngă, insigne cu inscripţiile respective. Inspectorul PMR, în afară de aceasta, va avea şi legitimaţia de inspector al PMR, şi bastonul de agent de circulaţie.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi

45. Pentru conducerea nemijlocită a gărzilor de garnizoană, es­te numit ofiţerul de serviciu pe gărzi – dintre ofiţerii unităţilor mili­tare ale garnizoanei, care ocupă o  funcţie nu mai inferioară decît cea de comandant de com­panie (baterie), şi ajutorul acestuia – dintre ofiţerii care deţin o funcţie nu mai inferioară decît cea de comandant de pluton.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul acestuia se află pe lîngă comenduirea militară a garnizoanei. Ei sînt înarmaţi cu pistoale cu muniţii.

46. Ofiţerul de serviciu pe gărzi este răspunzător de executarea corectă a serviciului de către gărzile de garnizoană. El se află în subordinea şefului garnizoanei şi a comandantului comenduirii gar­nizoanei.

Ofiţerul de serviciu pe gărzi are următoarele obligaţii:

1)    să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii militare a garnizoanei, să prezinte prescripţia de numire în calitate de ofiţer de serviciu pe gărzi; să primească fişele cu secretele vechi şi cele noi şi indicaţiile necesare;

2)    să se prezinte vechiului ofiţer de serviciu pe gărzi şi să-i co­munice secretul vechi;

3)    să studieze tabelul cu rîndul la serviciu în garnizoană, schema de amplasare a posturilor, tabelele de posturi, instrucţiunile pentru şefii gărzilor şi instrucţiunea pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi;

4)    să execute apelul gărzilor de garnizoană;

5)    să se afle în încăperea ofiţerului de serviciu; plecînd în interes de serviciu, să lase în loc pe ajutorul său, comunicîndu-i unde şi pentru cît timp pleacă;

6)    să controleze personal, nu mai rar de două ori în 24 de ore (din care o dată noaptea) executarea serviciului de către garda de garnizoană, totodată, noaptea, iar pe timp cu vizibilitate redusă, şi ziua, să controleze şi locurile de staţio­nare a maşinilor de luptă (a altui armament şi a tehnicii militare) şi să ia măsurile necesare pentru lichidarea imediată a neajunsurilor depistate;

7)    să dea indicaţii privind schimbarea duratei aflării la post în dependenţă de condiţiile climaterice;

8)    să-i întîmpine pe şeful garnizoanei şi pe şefii săi direcţi, precum şi pe comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi să le prezinte raportul.                     
         De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt ofiţerul de serviciu pe gărzi, căpitan Ursu”;

9)    să însoţească persoanele sosite pentru controlul gărzilor sau să trimită ajutorul pentru a le însoţi, controlînd, în prealabil, dacă acestea au actele de identitate şi legitimaţiile ce permit controlul gărzilor, valabile o singură dată (pct. 233);

10)       să controleze starea de pregătire a subunităţii de serviciu a garni­zoanei pentru acţiuni în caz de alarmă sau de apel.

47. După încheierea apelului, noul ofiţer de serviciu pe gărzi primeşte de la vechiul ofiţer de serviciu pe gărzi documentaţia conform listei. După rapoartele şefilor de gărzi privind executarea schimbului, ofiţerii de serviciu pe gărzi raportează comandantul comenduirii militare despre predarea şi primirea serviciului.                   
          De exemplu: „Domnule co­lonel, sînt căpitanul Ciobanu, am predat serviciul de gardă”, „Domnule colonel, sînt căpitanul Ursu, am primit serviciul de gardă”.

Apoi noul ofiţer de serviciu pe gărzi informează despre toate neajunsurile înre­gistrate la primirea serviciului, iar cel vechi – despre executarea serviciului de către gărzi, neajunsurile înregistrate şi măsurile luate pen­tru lichidarea acestora, precum şi despre incidentele care au avut loc în timpul serviciului. După raport, noul ofiţer de serviciu pe gărzi prezintă comandantului comenduirii militare a garnizoanei registrul de primire şi predare a serviciului cu însemnările respective.

48. În caz de incidente la una din gărzile de garnizoană, ofiţerul de serviciu pe gărzi soseşte imediat la locul incidentului, iar dacă este necesar, cu permisiunea şefului garnizoanei sau a comandantului comenduirii militare, cheamă subunitatea de serviciu, iar în caz de incendiu – şi echipa de pompieri.

Despre incidentele din gărzi şi măsurile întreprinse, ofiţerul de serviciu pe gărzi raportează imediat comandantului comenduirii militare a garnizoa­nei şi  şefului garnizoanei, precum şi comunică comandantului unităţii militare care a asigurat garda.

49. Dacă ofiţerul de serviciu pe gărzi s-a îmbolnăvit, va raporta despre aceasta comandantului comenduirii militare şi va acţiona conform indicaţiilor lui.

În caz de îmbolnăvire a şefului gărzii, ofiţerul de serviciu pe gărzi pune obligaţiile acestuia în sarcina ajutorului şefului gărzii (caporalului de schimb) sau cheamă, în acest scop, din unitatea militară, un nou şef al gărzii, îl însoţeşte în încăperea pentru gărzi şi conduce primirea gărzii. Ofiţerul de serviciu pe gărzi comu­nică noului şef al gărzii secretele şi  raportează comandantului comenduirii militare despre incidentele care au avut loc.

50. Ofiţerul de serviciu pe gărzi şi ajutorul său au voie să se odihnească în timpul serviciului pe rînd, culcaţi (să doarmă) cîte 4 ore fiecare, în timpul stabilit de comandantul comenduirei militare, descălţaţi, fără a-şi scoate echipamentul.

51. În ceea ce priveşte gărzile interioare, obligaţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi le exercită ofiţerul de serviciu pe unitatea militară, iar obligaţiile ajutorului ofiţerului de serviciu pe gărzi – ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea militară.

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi

52. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi se subordonează ofiţerului de serviciu pe gărzi.

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe gărzi are următoarele obligaţii:

1)    să se prezinte la timpul indicat pentru instructaj la comandantul comenduirii militare;

2)    să studieze tabelul cu rîndul la serviciu al gărzilor de garnizoană, schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi, instrucţiunile pentru şe­fii de gărzi şi instrucţiunea pentru ofiţerul de serviciu pe gărzi;

3)    să participe la apelul gărzilor în conformitate cu prevederile din pct. 178-192;

4)    să primească conform listei documentaţia nesecretă, bunurile materiale şi inventarul aflat în camera ofiţerului de serviciu pe gărzi;

5)    să controleze, la ordinul ofiţerului de serviciu pe gărzi, executarea serviciului de către gărzi, să ia măsuri pentru lichidare a neajunsurilor                                     şi să rapor­teze despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi;

6)    să exercite obligaţiile ofiţerului de serviciu pe gărzi în absenţa acestuia.

Subunitatea de serviciu a garnizoanei

53. Subunitatea de serviciu a garnizoanei este numită, prin or­dinul şefului garnizoanei, în scopul întăririi gărzilor de garnizoană sau în caz de chemare urgentă pentru lichidarea incendiului, urmărilor calamităţii naturale şi altor incidente în garni­zoană.

În ordin se indică personalul, armamentul, asigurarea cu mu­niţii, materialele necesare, mijloacele de transport, ţinuta şi modul de odihnă.

Antrenarea subunităţii de serviciu în lucrări de gospodărie se interzice.

În garnizoanele mari pot fi numite cîteva subuni­tăţi de serviciu.

54. Subunitatea de serviciu este numită pentru fiecare 24 de ore şi se subordonează şefului garni­zoanei, comandantului comenduirii militare şi ofiţerului de serviciu pe gărzi.

Subunitatea de serviciu este alarmată de şeful garnizoanei, comandantul comenduirii militare sau, cu permisiunea lor – de către ofiţerul de serviciu pe gărzi.

La chemarea subunităţii de serviciu, se indică locul, ora şi la dispoziţia cui trebuie să se prezinte, precum şi bu­nurile materiale, armamentul de care trebuie să dispună, cantitatea de muni­ţii şi modul de eliberare a lor.

Muniţiile subunităţii de serviciu sînt eliberate la ordinul co­mandantului (şefului de stat major) unităţii militare sau al ofiţe­rului de serviciu pe unitatea militară.

Concomitent cu chemarea subunităţii de serviciu, prin ordinul şefului garnizoanei se numeşte, dacă este necesar, o nouă subuni­tate de serviciu.

55. Instrucţia pentru subunitatea de serviciu este desfăşurată în apropierea amplasamentului unităţii militare care a asigurat-o. Locul de aflare a subunităţii de serviciu şi modul de chemare a ei trebuie să le cunoască ofiţerul de serviciu pe unitatea militară şi ofiţerul de serviciu pe gărzi.

56. La sosirea în locul indicat, subunitatea de serviciu acţionea­ză conform indicaţiilor comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi sau ale persoanei la dispoziţia căreia s-a prezentat.

Patrulele de garnizoană

57. În fiecare garnizoană, pentru menţinerea ordinii şi efectuarea con­trolului asupra respectării disciplinei militare de către militari pe străzi şi în alte locuri publice, la staţii, gări, aeroporturi, precum şi în localităţile adiacente garnizoanei, la ordinul şe­fului garnizoanei, se organizează patrularea.

58. Patrulele sînt numite pentru 24 de ore sau numai pentru o anumită perioadă a zilei sau a nopţii şi pot acţiona pe jos sau pe mijloace de transport.

La comenduirea militară este numită şi patrula de rezervă, asigurată cu mijloc de transport.

59. Patrulele de garnizoană se află în subordinea comandan­tului comenduirii militare a garnizoanei şi ofiţerului de serviciu pe gărzi.

60. Patrula e formată din şeful patrulei şi doi – trei militari de patrulă.

Şef al patrulei, în funcţie de sarcinile primite de patrulă, poate fi numit un ofiţer, subofiţer sau un sergent prin contract.

 Militarii de patrulă sînt numiţi dintre soldaţii, sergenţii dis­ciplinaţi, exigenţi, cu bună pregătire de front şi fizică, de regulă din aceeaşi subunitate.

61. Ţinuta patrulelor este stabilită prin ordinul şefului garnizoanei. Personalul patrulelor este dotat cu arme doar în caz de necesitate.  

În caz de necesitate, pe itinerarele de importanţă deosebită, patrulele se asigură cu staţie radio portativă, pentru legătura cu comenduirea militară.

62. Schema de patrulare şi instrucţiunile pentru patrule sînt ela­borate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei şi ap­robate de şeful garnizoanei.

În schema de patrulare se indică: cîteva variante de itinerare, locul de amplasare a teatrelor, caselor de cultură, cinematografelor etc., locurile de agrement public, telefoanele pen­tru legătura cu comenduirea militară, precum şi cu secţiile de poliţie.

În instrucţiunile pentru patrule se indică: sarcinile patrulelor, particularităţile executării serviciului pentru fiecare itinerar, modul de inter­acţiune cu poliţia, mijloacele de legătură cu comenduirea milita­ră a garnizoanei, cu cele mai apropiate posturi de poliţie şi modul de raport.

63. Şeful patrulei de garnizoană este răspunzător de executa­rea corectă a serviciului de către militarii din patrulă, de menţinerea ordinii şi de respectarea de către militari a disciplinei militare pe itinerar.

Şeful patrulei are următoarele obligaţii:

1)       să se prezinte la timpul indicat la comandantul comenduirii milita­re a garnizoanei pentru instructaj şi să studieze documentaţia ne­cesară;

2)       să cunoască sarcina patrulei şi să conducă executarea serviciului de către militarii din patrulă;

3)       să urmărească respectarea de către militari a disciplinei militare, respectarea regulilor de purtare a uniformei militare;

4)       să avertizeze militarii în acelaşi grad sau inferiori în grad care au încălcat disciplina militară, să le controleze documentele, iar în caz de necesitate, să-i reţină şi să-i însoţească la comenduirea militară a garnizoanei;

5)       să acorde şefilor şi superiorilor asistenţa necesară pen­tru restabilirea ordinii şi la cererea lor, să trimită la comenduirea militară a garnizoanei militarii care au încălcat disciplina mili­tară;

6)       să cunoască locurile de amplasare a telefoanelor pentru legătura cu comenduirea militară a garnizoanei (cu ofiţerii de serviciu pe gărzi), precum şi cu posturile de poliţie de pe itinerar şi să raporteze în timpul indi­cat comandantului comenduirii militare (ofiţerului de serviciu pe gărzi) despre executarea serviciului;

7)       să întocmească lista militarilor reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară a garnizoanei conform prevederilor pct.18. După în­cheierea serviciului de patrulare, să prezinte ofiţerului de serviciu pe gărzi lista militarilor reţinuţi, să se întoarcă cu personalul pat­rulei în unitatea sa şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate  despre executarea misiunii;

8) la reţinerea militarului în stare de ebrietate, şeful patrulei întreprinde măsurile necesare pentru aducerea lui la comenduirea militară a garnizoanei, dar nu va cere de la acesta nici un fel de expli­caţii.

64. Militarul de patrulă are următoarele obligaţii:

1)       să execute cu vigilenţă serviciul, să urmărească comporta­mentul militarilor şi să raporteze şefului patrulei despre toate încălcările de dis­ciplină militară şi de ordine publică;

2)       să execute prompt şi cu exactitate ordinele şefului pat­rulei şi să nu plece nicăieri fără permisiunea lui;

3)       să nu primească nimic de la persoanele reţinute şi să nu le transmită nimic fără permisiunea şefului patrulei; să raporteze şe­fului patrulei despre solicitările persoanelor reţinute;

4)       la finalizarea serviciului de patrulare şi prezentarea în unitatea militară, să se întoarcă, cu permisiunea şefului patrulei, în subunitatea sa şi să raporteze militarului de serviciu despre sosire.

65. În exercitarea obligaţiilor, personalul patrulei trebuie să servească drept exemplu de respectare a disciplinei militare, a re­gulilor de purtare a uniformei militare, de executare a salutului militar şi ca exemplu de politeţe militară.                                         În timpul servi­ciului, acestuia i se interzice să intre în discuţii cu persoane străine, să se distragă de la exercitarea atribuţiilor de serviciu.

66. Adresîndu-se militarului în grad echivalent sau în grad inferior, şeful  patrulei numeşte gradul şi funcţia pe care le deţine şi face observaţiile necesare.

De exemplu: „Domnule sergent, sînt şeful patrulei, maior Popa. Aţi încălcat regulile de purtare a uniformei militare. Faceţi...”

67. Dacă militarii în termen, aflîndu-se în permisie, au comis încălcări grave ale regulilor de purtare a uniformei militare, n-au dat salutul militar sau au comis alte încălcări de disciplină militară, şeful patrulei are dreptul să le suspendeze permisia şi să-i trimită, însoţiţi de militarul de patrulă, la comenduirea militară sau la unitatea lor, pentru a fi luate măsurile corespunzătoare. Vor fi reţinuţi şi trimişi la comenduirea militară şi militarii sosiţi în permisii din alte garnizoane. Despre timpul şi cauza reţinerii, şeful patrulei face însemnări în biletul de voie al militarului.

În caz de refuz de a se supune sau de împotrivire a militaru­lui în timpul reţinerii, şeful patrulei are dreptul să aplice personal sau cu personalul patrulei forţa.

Aplicarea armei este o măsură extremă şi se permite doar în cazurile                               şi în modul expuse în Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

De la militarii reţinuţi se ridică armele albe, armele de foc şi muni­ţiile, precum şi actele de identitate, pe care şeful patrulei le predă ofiţerului de serviciu pe gărzi.

68. În caz de încălcare a disciplinei militare de către militarii în grad superior, şeful patrulei se adresează acestora cu rugămintea de a înceta încălcarea disciplinei. Dacă rugămintea lui nu este îndeplinită, şeful patrulei este obligat să raporteze fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi şi să acţioneze la indicaţia acestuia.

69. Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei pentru încălcarea disciplinei militare şi a ordinii publice sînt primiţi de către ofiţerul de serviciu pe gărzi, sînt înregistraţi în registrul de evidenţă a persoanelor reţinute şi închişi în camera pentru militarii reţinuţi temporar, pe un termen de cel mult 24 de ore, pînă la luarea deciziei de către comandantul comenduirii militare.

Primind militarii reţinuţi, ofiţerul de serviciu pe gărzi examinează lucrurile şi echipamentul acestora, le ia centurile, lucrurile şi obiectele de preţ, pe care nu se permite de a le avea în cameră, precum şi toate documentele de serviciu.

Despre ridicarea armelor, muniţiilor, documentelor, lucrurilor şi obiectelor de preţ se întocmeşte un proces-verbal, care este sem­nat de ofiţerul de serviciu pe gărzi, ajutorul comandantului comenduirii militare, de persoanele care l-au adus pe cel reţinut şi de persoana reţinută.

Militarii aduşi la comenduirea militară a garnizoanei în sta­re de ebrietate semnează procesul-verbal după dezalcoolizare.

70. În comenduirea militară, pe timp de zi, militarii reţinuţi pentru încălcarea regulilor de purtare a uniformei militare şi neexecutarea salutului militar sînt antrenaţi în şedinţe de instrucţie de front şi de studiere a regulamentelor militare  cu durata de pînă la 3 ore.

71. Militarii deţinuţi în camerele pentru persoanele temporar reţinute sînt păziţi de garda de pază a arestului garnizoanei. Dacă arestul garnizoanei se află la o depărtare considerabilă de comenduirea militară a garnizoanei, militarii reţinuţi pot fi păziţi de patrule înarmate, special repartizate pentru aceasta, care execută serviciul conform pct.172.

72. După încheierea serviciului de patrulare, prescripţia cu însemnările necesare ale comandantului comenduirii militare a garnizoanei este restituită şefului patrulei pentru a fi transmisă statului major al unităţii militare.

TITLUL II

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARDĂ

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE GARDĂ

ŞI PREGĂTIREA GĂRZILOR

Principii generale

73. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi impune personalului respectarea întocmai a tuturor cerinţelor prezentului regulament, vigilenţă înaltă, fermitate şi spirit de ini­ţiativă.

Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor privind serviciul de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.

74.     Pentru executarea serviciului de gardă, este numit personalul gărzii.
         Garda este subunitatea înarmată şi destinată executării misiunii de luptă privind paza şi apărarea obiectivelor militare şi de stat, precum şi paza persoanelor deţinute în arest.

Garda poate fi de garnizoană şi interioară, precum şi permanentă sau provizorie.

Garda de garnizoană este destinată pazei şi apărării obiectivelor de importanţă generală pentru gar­nizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, precum şi pazei persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.

Garda interioară este destinată pazei şi apărării obiectivelor unităţii militare, precum şi a avioanelor (elicopterelor) de pe aerodrom.

Gărzile permanente sînt prevăzute de tabelul cu organizarea gărzilor. Găr­zile provizorii nu sînt incluse în tabel; ele sînt numite prin ordinul şefului garnizoanei sau al coman­dantului unităţii pentru paza şi apărarea bunurilor militare la încărcarea (descărcarea) sau depozitarea temporară a acestora, pentru însoţi­rea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport, precum şi pentru paza persoanelor arestate şi con­damnate.

75. Gărzile de garnizoană se subordonează şefului garni­zoanei, comandantului  comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului acestuia; garda de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate, se subordonează şi şefului de arest.

Gărzile interioare se subordonează comandantului unităţii militare, ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă acesta este ofiţer. Garda interioară, care păzeşte obiec­tivele batalionului (divizionului) amplasat separat de celelalte subunităţi ale unităţii militare, se subordonează şi comandantului acestui batalion (divizion) în grad militar echivalent cu al şefului gărzii sau cu grad superior.

Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre subofiţeri,              i se subordonează gărzile, şefii cărora nu sînt ofiţeri, iar ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefii cărora sînt numiţi dintre sergenţi.

Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul în care, în timpul apelului, se dă comanda „DREPŢI” pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ies din subordinea lor din moment ce şeful gărzii a dat comanda „Înainte – MARŞ” pen­tru a pleca la unitatea (subunitatea) militară.

 76. În componenţa gărzii sînt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă – după numărul de posturi şi schimburi, caporalii de schimb, ajutorul şefului gărzii, dacă este nevoie – ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două - trei persoane, una din care poate fi numită ajutor al şefului gărzii pentru mijloacele tehnice de pa­ză), ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază şi conducătorii mijloacelor de transport (în funcţie de necesitate), iar în componenţa  gărzii de pază a arestului – însoţitorii.

  77. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor, sînt numite santinele din personalul gărzii.

Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiu­nea de luptă privind paza şi apărarea postului încredinţat.

Postul constituie tot ce este încredinţat santinelei pentru pază şi apărare, precum şi locul sau sectorul de teren unde santinela îşi exe­cută obligaţiile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren unde sînt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.

Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea interioară, dacă este o singură împrejmuire, precum şi prin observare de pe foişoare. Unele obiecti­ve pot fi păzite de santinele care supraveghează de pe loc.

                   78. Şefii de garnizoane, comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare, şefii de obiective militare, precum şi toţi şefii lor ne­mijlociţi sînt obligaţi să obţină în permanenţă reducerea persona­lului necesar pentru paza şi apărarea obiectivelor.

Aceasta se poate obţine :

1) prin trecerea la paza posturilor cu utilizarea mijloacelor teh­nice şi a cîinilor de pază sau prin alte metode de pază, fără a instala santinele;

2) prin întrunirea sub paza unei gărzi a tuturor magaziilor, depozitelor, parcurilor şi altor obiective păzite ce se află în apro­piere unul de altul, cu împrejmuire comună, dar care aparţin dife­ritelor unităţi militare;

3) prin reducerea numărului de posturi cu santinele care supraveghează de pe loc şi organizarea pazei obiectivelor prin patrulare pe jos şi pe mijloace de transport.

79. La organizarea pazei obiectivelor prin metoda patrulării, santinelei, în funcţie de împrejmuirea obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru pază şi apărare pe parcursul unei anumite perioade de timp un itinerar cu  lungimea de: ziua - pînă la 2 km, noap­tea - pînă la 1 km, iar a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază: ziua - pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru întă­rirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare), la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară), pot fi numite gărzi sau patrule suplimentare pe mijloace de transport. În acest caz, modul de executare a serviciului de către gărzile suplimentare şi modul de patrulare sînt stabilite de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

Santinelele se deplasează pe itinerar pe jos, cu o viteza ce asigură paza sigură a obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cer­ceta teritoriul şi împrejmuirea, precum şi pentru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului  gărzii despre executarea serviciu­lui.

Dacă vizibilitatea este bună şi condiţiile de relief permit, santine­lele pot efectua observarea obiectivului şi a căilor de acces spre el de pe foişoarele de observare.

80. Pentru acordarea de ajutor santinelelor, în fiecare încăpere pentru gardă, din personalul schimburilor de veghe şi care se odih­neşte al gărzii sînt formate grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „La arme”, sub comanda şefului gărzii, ajutorului său sau a caporalului de schimb, sosesc la locul încălcării regulilor                      şi ac­ţionează în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de destinaţie, pot fi utilizate mijloace de transport, iar în condiţii speciale - transportoare blindate  (maşini de luptă).

         81. Personalul gărzii va fi în ţinuta pentru gardă (Anexa nr.8), înar­mat cu pistoale-mitralieră cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete. Şefii de gărzi şi ajuto­rii lor vor fi înarmaţi cu arma prevăzută de state.

Garda este asigurată cu cartuşe de luptă după cum urmează: pentru fie­care pistol-mitralieră şi pistol – cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină – cîte 30 de cartuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul şefului garnizoanei (coman­dantului unităţii militare), gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru fiecare şi cu grenade de mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.

Personalul gărzii, cu excepţia militarilor înarmaţi cu pistoale, primeşte muniţii în tabăra pentru serviciul de gardă, după instructajul practic.

82. Armele se încarcă înainte de plecarea la posturi – pentru paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de către organul de urmărire penală, paza inculpaţilor şi condamnaţilor, precum şi pentru însoţirea persoanelor care controlează gărzile.

Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului  gărzii sau a ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în apropierea încăperii pentru gardă, într-un loc special utilat şi iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini – în locurile indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii, utilate, de asemenea, cu captor de gloan­ţe. La încărcare şi descărcare, ţeava armei va fi orientată în sus (sub unghi de 45-60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiec­tivul păzit. Dacă în apropierea şi în jurul încăperii pentru gardă sînt încăperi de locuit şi de serviciu, încărcarea şi descărcarea armei pot fi executate în încăperea pentru gardă, într-un loc special, utilat cu cap­tor de gloanţe.

Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăperea pentru gardă sau în locurile indicate în in­strucţiunile pentru şeful gărzii.

Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după schimbul gărzii, la sosirea ei în subunitate.

83. Arma se încarcă conform instrucţiunii de tragere, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.

Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. Înainte de încărcare, arma se examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. După cuplarea încărcăto­rului, port-închizătorul nu se mişcă înapoi.

Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare, se închide lin închizătorul (cartuşul nu este trimis în camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se apasă şi carabina e pusă la piedica de siguranţă.

Pistolul se încarcă cu încărcătorul plin. La încărcare, închizăto­rul nu se mişcă înapoi. Înainte de încărcare pistolul se pune la piedica de siguranţă.

Mitralierele şi grenadele de mînă se încarcă nemijlocit înaintea utilizării.

84. La ordinul şefului (comandantului) garnizoanei (comandantului unităţii militare), în încăperea pentru gardă se creează o rezervă de muniţii: pentru fiecare pistol-mitralieră sau carabină - cîte 150 de cartuşe, pentru pistol - cîte 16 cartuşe, care se păstrează în cutii etanşe în lăzi metalice.

Grenadele de mînă se păstrează în lăzi metalice separate, amorsoarele se păstrează în ambalaj special hidroimpermeabil, separat de grenade. Registrul de evidenţă a cartuşelor de luptă al  gărzii (Anexa nr.7), registrul de evidenţă a grenadelor de mînă şi amorsoarelor, actul de ridicare a muniţiei şi formularele necompletate, precum şi cuţitul pentru deschiderea ambalajului de zinc se păstrează în aceleaşi lăzi. Lăzile se închid cu lacăte, se sigilează de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al uni­tăţii militare) şi se înscriu în lista materialelor şi inventarului gărzii, aflate în încăperea pentru gardă. Cheile şi mulajele sigiliilor de la lăzile cu muniţii se păstrează în seiful şefului gărzii (în ser­tarul ce se închide cu cheia al mesei). Se interzice de a transmite cheile către alte persoane.

Şeful gărzii poartă răspundere personală de integritatea lă­zilor cu rezerva de cartuşe de luptă, de grenade şi de amorsoare.

85. Existentul rezervei de muniţii şi condiţiile de păstrare a acestuia se controlează cel puţin o dată pe lună: în gărzile de garnizoană – de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei, în găr­zile interioare – de către şeful statului major al unităţii militare.

Rezultatele controlului sînt consemnate în Registrul de evidenţă a rezervei de muniţii şi în foaia de stare a gărzii.

86. Asigurarea încăperilor pentru gardă şi a posturilor cu utilaj, mijloace tehnice de pază şi mijloace de legătură, precum şi împrejmuirea obiectivelor păzite (anexele nr.5 şi nr.6) şi asigurarea lor cu inventarul prevăzut de prezentul regulament se pun în sarcina şefului obiectivului militar (comandantului unităţii mili­tare).

Şeful obiectivului militar (comandantul unităţii mili­tare) este, de asemenea, răspunzător de iluminarea încăperii pentru gardă şi de asigurarea ei cu combustibil şi îmbrăcăminte pentru posturi.

87. Pentru a confirma că garda sosită pentru schimb este într-adevăr numită în acest scop, precum şi că persoana so­sită, care deţine ordinul şefului garnizoanei sau al ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), este cea cu adevărat împuternicită de către şeful respectiv, se va stabili parola.

Parola constă în denumirea unui oraş, se stabileşte pentru fiecare zi, separat pentru fiecare gardă: pentru garda de garni­zoană – de comandantul comenduirii militare, pentru garda interioară – de şeful statului major al unităţii militare.

Parolele sînt stabilite cu cel mult 10 zile înainte şi sînt consemnate în registrul de secrete, care se păstrează la comandantul comenduirii mili­tare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) într-o mapă sigilată în safeu.

Parolele pentru gărzile noi, care intră în serviciu la alarmare, sînt păstrate într-un pachet sigilat la ofiţerul de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară).

Persoanele care cunosc parola sînt obligate s-o păstreze în secret şi s-o comunice, la cerere, prin fişă, fără a o pronunţa, fişa urmînd să fie imediat distrusă.

În caz de pierdere a fişei cu parola sau în alte cazuri de deconspirare a parolei, acţiunea ei este imediat sistată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară). Despre aceasta se raportează comandantului comenduirii militare a garnizoanei (şefului statului major al unităţii militare).

88. Deschiderea magaziilor (depozitelor, parcurilor) sau accesul în locurile de staţionare a maşinilor de luptă, a altui arma­ment şi a tehnicii militare, aflate în paza gărzii, se admite în baza permisului valabil o singură dată sau a permisului permanent, semnat de comandan­tul comenduirii militare a garnizoanei (şeful  statului major al uni­tăţii militare) şi autentificat prin ştampila cu stema ţării.

În permis se indică: numărul acestuia şi numărul gărzii pentru al cărei şef este eliberat; denumirea obiectivului păzit, care urmează să fie deschis (închis); data şi timpul deschiderii (închiderii); gradul militar, numele, prenumele şi patronimicul persoanei sosite pentru deschidere (închidere).

Lista de persoane care au dreptul să deschidă anumite magazii (depozite, parcuri) sau care pot fi admise la primirea de la gardă a maşinilor de luptă, a altui armament şi a tehnicii militare afla­te în locurile de staţionare, este adusă la cunoştinţă prin ordinul şefului garnizoanei  (comandantului unităţii mili­tare).

Modelele de permise cu semnăturile autentice, lista persoanelor cu funcţii de răspundere, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau au acces la ele, precum şi modelele mulajelor de si­gilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), semnate de comandantul comenduirii militare a garnizoa­nei (şeful statului major al unităţii militare) şi autentificate prin ştampila cu stema ţării, trebuie să se afle în încăperea pentru gardă (Ane­xa nr.6).

89. Modul de acces pe teritoriul tehnic al depozitelor, la obiec­tivele ce prezintă pericol de inflamabilitate şi la cele de importanţă deosebită este stabilit de şefii direcţiilor respective ale structurilor militare, conform instrucţiunilor speciale.

90. Permisul  pentru  deschiderea  locurilor  de  staţionare  a  navelor  aeriene şi a altor obiective ale unităţii de aviaţie de pe aerodrom este semnat de către şeful statului major al unităţii.

Modul de pază a navelor aeriene după deschiderea locurilor de staţionare şi pînă la predarea lor sub paza gărzii este stabilit de instrucţiunile pentru Forţele Armate ale Republicii Mol­dova cu privire la cerinţele prezentului regulament.

91. Modul de executare a serviciului de gardă în vederea pazei şi apărării obiectivelor militare în condiţii speciale este stabilit, suplimentar, de conducătorul structurii militare.

Executarea serviciului  de gardă cu utilizarea

mijloacelor tehnice de pază

92.  Mijloacele tehnice de pază sînt utilizate în scopul sporirii siguranţei pazei obiectivelor şi al reducerii persona­lului gărzilor. Ele includ: mijloacele de descoperi­re perimetrice şi de obiect, semnalizarea de pază a obiectivelor, mijloacele tehnice de pre­venire şi acţionare, semnalizarea antiincendiară, aparatura de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi reţeaua de semnalizare prin cablu, radio sau video.

Siguranţa pazei obiectivelor cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază este asigurată: prin selectarea corectă a mijloacelor teh­nice de pază şi utilizarea lor în complex cu barajele ingine­reşti; prin instalarea în ascuns a mijloace­lor de pază; prin calitatea înaltă a montajului, prin întreţinerea tehnică permanentă şi contro­lul asupra stării acestora; prin vigilenţa şi acţiunile oportune întreprinse de per­sonalul gărzilor la semnalele mijloacelor tehnice de pază.

93. Tipul şi numărul de mijloace tehnice de pază utilizate la obiectiv sînt stabilite în funcţie de importanţa lui: obiectivul de prima categorie este utilat cu două şi mai multe aliniamente de mijloace perimetrice de descoperire, cu semnalizare de pază de obiect şi cu alte mijloace; obiectivul de categoria a doua – cu un aliniament de mijloace perimetrice de descoperire şi semnalizare de pază de obiect; obiectivul de categoria a treia – cu semnalizare de pază de obiect.

Semnalizarea antiincendiară este instalată în conformitate cu normele şi specificaţiile stabilite.

94. Modul de instalare şi de întreţinere a mijloacelor tehnice de pază este stabilit în funcţie de caracteristicile şi paşapoartele lor tactico-tehnice.

Aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi a semnalelor de incendiu este instalat în încăperea pentru gardă, în camera şefului   gărzii sau într-o cameră specială pentru panoul de recepţie.

Pentru asigurarea funcţionării fără întrerupere a mijloacelor tehnice de pază se instalează o sursă de alimentare autonomă.

Dacă garnizoana (unitatea militară) dispune de echipă de pom­pieri şi salvatori militari, aparatajul de recepţie a sem­nalelor de la semnalizarea antiincendiară poate fi instalat în încă­perea pentru această echipă.

Menţinerea în stare bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază este realizată de către specialişti în domeniu, numiţi prin ordin pe unitate (pe garnizoană).

95. Paza şi apărarea obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază pot fi asigurate prin instalarea de santinele, prin metoda executării serviciului de către echipele de control-pază sau prin metoda mixtă. Metoda executării serviciului de către echipele de control-pază este considerată de bază. În toate aceste cazuri, pentru întărirea pazei obiecti­velor pot fi utilizaţi cîinii de pază  (Anexa nr.11).

Decizia privind aplicarea mijloacelor tehnice de pază şi necesitatea instalării santinelelor, precum şi privind utilizarea cîinilor de pază este luată de comandan­ţii (şefii) care au dreptul să aprobe tabelul cu organizarea gărzilor.

96. Santinelele se instalează în vederea pazei de­pozitelor cu armament, muniţii şi altor obiective care necesită ob­servare permanentă şi care sînt utilate cu mijloa­ce tehnice de pază. În aceste cazuri, santinelele execută serviciul după cum este indicat în pct. 159-169.

Controlul asupra funcţionării aparatajului de recepţionare a semnalelor mijloace­lor tehnice de pază este exercitat de şeful gărzii sau de ajutorul său  (caporalul de schimb).

97. Serviciul echipelor de control-pază constă în exercita­rea de către operator a controlului permanent asupra funcţionării aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, iar controlul periodic se efectuează de către echipele de control-pază ale posturilor, care sînt permanent gata de a acţiona în caz de declanşare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază.

Controlul posturilor este efectuat conform graficului echipei de control-pază, în componenţa căreia intră: şeful gărzii  sau ajuto­rul său pentru mijloacele tehnice de pază, unu-doi militari din gardă, iar la utilizarea cîini­lor de pază – şi ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază.

Pe parcursul controlului exterior sînt verificate starea împrejmuirii, fîşiei de control al urmelor, uşilor (porţilor), geamurilor şi pereţilor magaziilor (depozitelor), numărul şi corespunderea sigiliilor (plumburilor), precum şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.

98. Metoda mixtă de pază a obiectivelor constă în îmbinarea metodei executării serviciului de către echipele de control-pază cu instalarea conco­mitentă a santinelelor pe anumite sectoare ale perimetrului sau la posturile de pe lîngă clădiri (încăperi). Controlul mijloacelor tehnice de pază poate să-l exercite şeful gărzii sau ajutorul său, iar în locul echipei de control-pază poate să acţioneze echipa de rezervă a gărzii.

Executarea serviciul de către gărzi

99. Serviciul în garnizoană se execută în baza tabelului cu organizarea gărzilor  (Anexa nr.1).

Gărzile se schimbă în fiecare zi.

Pentru perioada aflării unităţii militare la instrucţii, prin ordi­nul şefilor care au dreptul să aprobe tabelele cu organizarea găr­zilor, pe un termen de pînă la 7 zile, poate fi numită o garda fără schimb în frunte cu un ofiţer.

100. Tabelul cu organizarea gărzilor de garnizoană este întoc­mit de comandantul comenduirii militare, iar tabelul cu organizarea gărzilor interioa­re – de şeful statului major al unităţii militare, în baza indicaţiilor şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) privind organizarea pazei şi apărării obiectivelor în funcţie de im­portanţa acestora, de utilarea cu mijloace tehnice de pază,  de împrejmuire şi de asigurarea pazei de siguranţă cu un personal cît mai mic al gărzii. Personalul gărzii trebuie să cunoască condiţiile şi particularităţile de amplasament şi de pază ale obiectivelor.

Şeful obiectivului militar (magazie, depozit, bază) ce urmează să fie păzit, de comun acord cu comandantul subunităţii (unităţii) care numeşte garda, alcătuieşte tabelul cu organizarea gărzilor la obiectivele păzite.

101. Concomitent cu tabelul cu organizarea gărzilor, pentru fie­care gardă sînt elaborate: schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi (Anexa nr.3), instrucţiunile pentru şeful gărzii; pentru gărzile ce se schimbă pe timp de alarmă, în afară de aceas­ta – documentaţia pentru caz de alarmă, iar pentru gărzile în componenţa personalului cărora intră ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază – documenta­ţia pentru ajutorul şefului gărzii  (operator) pentru mijloacele tehnice de pază.

În schema de amplasare a posturilor se indică: hotarele pos­turilor şi ale zonelor interzise, tipurile de împrejmuiri; obiec­tivele utilate cu mijloace tehnice de pază; itinerarele schimburilor de posturi şi ale patrulelor pe mijloace de transport; itinerarele santinelelor şi echipelor de control-pază pe timp de zi şi de noapte, locul de amplasare a tranşeelor, foişoarelor de observare, mijloacelor de transmisiuni şi de stingere a incendiilor, posturilor cu cîini de pază; cele mai periculoase căi de acces la posturi.

În tabelele de posturi se indică: ce trebuie păzit şi apărat la fiecare post; obligaţiile speciale ale santinelei, ţinîndu-se cont de condiţiile concrete de serviciu la post şi de termenele de raportare prin mijloacele de legătură; timpul în care santinelei i se per­mite să execute observarea de pe foişor; distanţa minimă la care santi­nela poate permite apropierea de post a persoanelor străine; acţiunile santinelei în caz de atac asupra posturilor vecine şi în caz de incendiu la post; cazurile în care santi­nela poate face uz de armă. Pentru posturile utilate cu mijloace tehnice de pază se indică tipul şi marca mijloacelor tehnice de pază la fiecare post, particularităţile funcţionării lor, modul de control al postului de către echipa de control-pază şi uzul de armă de către această echipă.

În instrucţiunile pentru şeful gărzii se indică: misiunea gărzii, obligaţiile speciale ale şefului gărzii  privind paza şi apărarea obiectivelor, modul de acţiune a persoanelor cu funcţii de răspundere ale gărzii la primirea sub pază şi la predarea obiectivelor, inclusiv a mij­loacelor tehnice de pază, graficul şi modul de verificare a acestora de către echipele de control-pază; măsurile privind întărirea pazei obiectivelor pe timp de noapte şi pe timp nefavorabil; acţiunile gărzii în caz de atac asupra obiectivului păzit, santinelelor sau încăperii pentru gardă, de declanşare şi ieşire din funcţie a mijloacelor tehnice de pază, precum şi indicaţiile privind modul de asigurare a integrită­ţii armelor şi de deschidere a lăzilor cu muniţii.

Documentaţia cu privire la darea alarmei include: tabelul de posturi, schema de amplasare a posturilor, instrucţiunile pentru şeful gărzii, foaia de stare a gărzii şi parola. Aceste documente stabilesc modul de pază şi apărare a obiectivelor de către gardă, ţinîndu-se cont de acţiunile trupelor conform planului de asigurare a pregătirii de luptă şi de mobili­zare.

Documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază constă: din instrucţiunile (indicaţiile) pri­vind modul de primire sub pază şi de predare a obiectivelor, exercitarea controlului asupra aparatajului, precum şi privi­nd particularităţile acţiunilor întreprinse la declanşarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice de pază; lista obiectivelor păzite, utilate cu mijloace tehnice de pază (numărul postului, denu­mirea obiectivului, timpul de deschidere şi închidere); regist­rul de control al funcţionării mijloacelor tehnice de pază (denumi­rea obiectivului, timpul de luare sub pază şi de predare a obiectivu­lui, starea tehnică a mijloacelor instalate, timpul de control al funcţionării şi însemnările privind starea lor, timpul şi locul de declanşare a mijloacelor tehnice de pază şi măsurile luate) şi îndruma­rul privind exploatarea mijloacelor tehnice de pază instalate la obiectiv.

Documentele indicate în acest punct se aprobă de şeful garnizoanei  (comandantul unităţii militare).

În baza tabelului cu organizarea gărzilor, comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii) stabileşte lunar succesivitatea executării serviciului de către unităţi, care este aprobată de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).

102. Extrasele din schema de amplasare a posturilor, din tabelul de posturi, din instrucţiunile pentru şefii gărzilor şi din documentaţia ajuto­rului şefului gărzii  (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază, împreună cu extrasul din tabelul cu organizarea gărzilor sînt expediate tuturor unităţilor militare ale garnizoanei care participă la executarea serviciului în garnizoană nu mai tîrziu decît cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.

Statul major al unităţii militare, cu 5-6 zile înainte de înce­putul lunii următoare, informează comandanţii subunităţilor care vor asigura gărzile, despre zilele de intrare în serviciu şi componenţa gărzilor lor.

Despre fiecare schimbare în schema de amplasare a posturilor şi în tabelele de posturi, comandantul comenduirii militare a garni­zoanei (şeful statului major al unităţii militare) anunţă la timp uni­tăţile  (subunităţile)  militare.

Documentaţia pentru caz de dare a alarmei se păstrează la şe­ful gărzii într-un pachet sigilat cu ştampila cu stema ţării. Al doilea exemplar al documentaţiei se află la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) pentru exe­cutarea instructajului şefului gărzii numit pentru schimb în caz de dare a alarmei.

103. Dacă la obiectiv sînt cinci sau mai multe posturi, şef al gărzii este numit un ofiţer sau un subofiţer, iar dacă numărul de posturi este mai mic – un sergent.

Şef al gărzii care păzeşte un obiectiv de importanţă deose­bită, este numit un ofiţer sau un subofiţer, indiferent de numărul de posturi.

Şef al  gărzii de pază a arestului garnizoanei este numit un ofiţer (subofiţer).

Ajutor al şefului gărzii este numit un subofiţer sau un sergent. Dacă ajutorul şefului gărzii nu este numit, obligaţiunile acestuia le va exercita primul caporal de schimb.

Ajutor al şefului  gărzii (operator) pentru mijloacele tehnice de pază este numit dintre specialiştii în mijloacele tehnice de pază sau dintre alţi militari, numiţi prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).

Ajutor al şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază este numit dintre conducătorii superiori de cîini de pază (Anexa nr.11).

104. În componenţa gărzii sînt numiţi caporalii de schimb din­tre sergenţi sau caporali.

Numărul caporalilor de schimb este în funcţie de numărul şi de amplasarea posturilor, astfel încît fiecare caporal de schimb să instaleze la posturi nu mai mult de cinci santinele, iar deplasarea spre posturi, schimbul santinelelor şi întoarcerea în corpul de gardă să nu dureze mai mult de o oră.

Dacă în gardă sînt numiţi cîţiva caporali de schimb, ei se vor numi: primul caporal de schimb, al doilea caporal de schimb etc.

Dacă garda păzeşte un post, caporalul de schimb nu se numeşte, iar obligaţiunile lui le execută şeful gărzii.

105. Militarii  de gardă sînt numiţi dintre soldaţi.

Dacă numărul de soldaţi este insuficient în calitate de militari de gardă pot fi numiţi sergenţi în termen. În acest caz, ei vor constitui toate schimburile posturilor, întregul personal al echipei de control-pază, iar caporali de schimb vor fi militarii în grad nu mai jos decît cel al militarilor de gardă.

Numărul militarilor de gardă se stabileşte în funcţie de numă­rul de posturi ale gărzii. Pentru paza unui post timp de 24 de ore se numesc trei schimburi de santinele, iar pentru paza postului doar pe timp de noapte (de la amurg pînă în zori sau de la închi­derea pînă la deschiderea depozitului) – două schimburi de santi­nele.

Însoţitorii sînt numiţi în funcţie de numărul de persoane arestate şi de amplasarea în arest a locurilor de uz general, calculîndu-se un însoţitor                           pentru 10-15 persoane arestate.

106. Personalul gărzii, inclusiv şeful gărzii, este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea serviciului, de la o subunitate, care, la rîndul său, este de la o unitate militară.

Pregătirea gărzilor

107. Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul             de gardă, sînt răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea serviciului, precum şi de starea bună a armelor, cartuşelor de luptă şi de prezentarea la timp a gărzilor la apel.

Se interzice de a numi în gardă militari care încă nu au depus Jurămîntul Militar, nu au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delicte pasibile de urmărire penală, referitor la care are loc  anchetarea, militarii bolnavi şi alţi militari, care, la acel moment, din cauza stării moral-psihologice nu pot executa serviciul de gardă, precum şi militarii sancţionaţi disciplinar cu arest.

108.  Şefii statelor majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de începerea serviciului de către garda de garnizoană sau cea interioară, sînt obligaţi să înmîneze comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă: schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ca acestea să fie studiate de personalul gărzilor.

109. În noaptea care precede intrarea în serviciu, militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de serviciu, nu vor fi antrenaţi în instrucţie şi munci.

În ziua intrării în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore de pre­gătire pentru serviciu, iar dacă intră în serviciu peste 24 de ore – de cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

În cazul în care schimbul gărzilor se efectuează dimineaţa, orele pentru odihnă (somn), nu se acordă. Totodată, şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.

110. Pregătirea personalului gărzii numit de companie (baterie) este organizată personal de comandantul de companie (baterie); a gărzii numite de batalion (divizion) – personal de comandantul de batalion (divizion); a gărzii numite de unitatea mili­tară – de către unul dintre locţiitorii comandantului unităţii.

Pregătirea  gărzii pentru executarea serviciului se execută în trei etape:

1) prima etapă – cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului  gărzii conform tabelelor de posturi;

2) a doua etapă – în ziua ce precedă intrarea în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul gărzii este antrenat în şedinţe de studiere a prevederilor regulamentelor şi tabelelor de pos­turi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi variantele de acţiuni ale santinelelor la posturi, precum şi a instrucţiunilor respective şi a exigenţelor de securitate;

3) a treia etapă – în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară şedinţa practică la care sînt însuşite acţiunile santinelelor la posturi.

Şedinţa de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfăşoară în clasa pentru pregătirea gărzilor, şedinţa practică – în tabăra pentru serviciul  de gardă a unităţii militare  (Anexa nr.10).

Pregătirea ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază este realizată la şedinţele lunare, organizate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare), şi pe parcursul şedinţelor practice înainte de apelul gărzii.

În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acelaşi personal de gardă, timpul de realizare a măsu­rilor primei şi celei de-a doua etapă de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare, astfel încît să nu fie în detri­mentul calităţii pregătirii gărzii.      

Cînd garda execută serviciul fără schimb, la ora stabilită (ora primirii serviciului), şeful gărzii adună personalul gărzii (cu excepţia santinelelor la posturi) şi anunţă despre începerea unui nou serviciu, apoi efectuează instructajul teoretic, reaminteşte regulile tehnicii de securitate, verifică şi completează documentaţia gărzii. Despre intrarea în serviciu a unui nou schimb, şeful gărzii  raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).     

111. Comandantul de companie (baterie) sau de batalion (divi­zion), care numeşte personalul gărzii, este obligat:

1)    să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi;

2)    să desfăşoare şedinţele prevăzute pentru etapele a doua şi a treia de pregătire a gărzilor şi să obţină cunoaşterea la perfecţie şi îndeplinirea cu încredere de către personalul gărzii a obligaţiilor personale şi a cerinţelor privind securitatea la mînuirea armei;

3)    înainte de plecarea personalului gărzii la apel, să contro­leze starea armelor şi cartuşelor de luptă, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, precum şi să completeze şi să semneze foaia de stare a gărzii  (Anexa nr.4);

4)    să asigure sosirea la timp a gărzii la apel;

5)    să controleze executarea serviciului de către garda al cărei personal 1-a numit compania  (bateria)  sau batalionul  (divizionul);

6)    după schimbul gărzilor, să primească raportul şefului gărzii privind executarea misiunii, să ia cunoştinţă de toate ob­servaţiile din foaia de stare a gărzii, nu mai tîrziu decît în ziua următoare, să facă analiza serviciului cu întregul efectiv al subuni­tăţii care a numit personalul gărzii, să trimită foaia de stare a gărzii la statul major al unităţii militare, indicînd măsu­rile luate în baza observaţiilor.

112. Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel, gărzile trebuie să fie gata de executarea serviciului şi să treacă în subordinea şefului gărzii. Către acest moment şefii  gărzilor sînt obligaţi:

1)    să primească armele, cartuşele de luptă, să le elibereze, contra semnătură, personalului conform foii de distribuire, să contro­leze corectitudinea umplerii încărcătoarelor;

2)    să examineze armele;

3)    să controleze, după foaia de stare a  gărzii, repartiţia personalului găr­zilor;

4)    să controleze ţinuta şi echipamentul;

5)    să verifice ca personalul gărzii să nu dispună de aparate telefonice mobile, aparate de fotografiat şi alte dispozitive electronice interzise.

6)    să raporteze coman­dantului de companie (baterie) sau de batalion  (divizion) despre pregătirea gărzii pentru executarea serviciului.

Din tabăra pentru serviciul de gardă, gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în portîncărcătoare (în afară de militarii înar­maţi cu pistoale).

113. Toate gărzile de garnizoană sînt trimise din unitatea militară de către ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea găr­zilor, acesta raportează comandantului (şefului statului major) şi comandantului comenduirii militare.

CAPITOLUL V

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI GĂRZII

Şeful gărzii şi obligaţiile generale ale acestuia

114. Şeful gărzii este răspunzător de paza şi apărarea obiec­tivelor de către gardă, de capacitatea de luptă a personalului gărzii, de executarea corectă a serviciului, de integritatea şi starea bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, a împrejmuirilor, a mijloacelor de legătură şi de stingere a in­cendiilor la posturi şi în încăperea pentru gardă, a mijloacelor de trans­port, precum şi a armelor aflate în încăperea pentru gardă, a muniţiilor şi altor materiale, conform listei.

115. Şeful gărzii are dreptul să aplice arma personal sau recurgînd la personalul gărzii în caz de atac asupra obiectivelor pă­zite, santinelelor, schimbului de santinele (echipei de control-pază), asupra încăperii pentru gardă sau asupra persoanei arestate care a evadat.

Aplicarea armei va urma după somarea de uz de armă. Fără so­mare, se poate face uz de armă în caz de atac prin surprindere sau armat, atac cu utilizarea tehnicii de luptă, mijloacelor de trans­port, aparatelor de zbor, precum şi în caz de evadare a persoanelor arestate cu arme şi din mijloacele de transport în timpul deplasării.

116. Şeful  gărzii are următoarele obligaţii:

1)     să cunoască misiunea gărzii, instrucţiunile pentru şeful gărzii şi obligaţiile personalului gărzii;

2)     să ceară de la personalul gărzii cunoaşterea şi executarea întocmai a obligaţiilor sale, vigilenţă şi disciplină înaltă;

3)     să primească, conform listei, de la şeful gărzii vechi documentele, lăzile cu muniţii, cheile de la ele şi sigiliile, precum şi mijloacele tehnice de pază, mijloacele de legătură şi de stingere a incendiilor;

4)     să efectueze personal, împreu­nă cu şeful gărzii vechi, controlul exterior al stării celor mai importante obiective păzite, indicate în instrucţiune, funcţionalitatea sistemului de iluminare, împrejmuirilor şi tranşeelor, precum şi starea încăperii pentru gardă şi a arestului, iar prin caporalii de schimb sau ajutorul său – starea celorlalte obiective păzite. Despre toate neajunsurile la posturi şi în împrejmuirile obiectivelor păzite, va face însemnări în foaia de stare a gărzii;

5)     să trimită la timp schimburile la posturi, să controleze dacă caporalii de schimb şi militarii de gardă cunosc obligaţiile personale şi să le amintească particularităţile executării serviciului la fiecare post;

6)     să ţină sub control pregătirea permanentă de luptă a echipe­lor de rezervă (de control-pază), funcţionalitatea mijloacelor de transport şi mijloacelor de legătură, starea bună a armelor şi cartuşelor de luptă ale personalului gărzii, respectarea regulilor de încărcare şi descărcare a armei şi respectarea cerinţelor privind securitatea, precum şi să urmărească ca întreg personalul gărzii ce pleacă la posturi să lase în încăperea pentru gardă accesoriile de aprindere şi de fumat;

7)    să menţină ordinea interioară în încăperea pentru gar­dă  (Capitolul 7);

8)    să stabilească, la întoarcerea de la posturi a fiecărui schimb, ordinea de bătaie de luptă a personalului gărzii pe grupe de re­zervă, să le dea misiunea pentru caz de atac asupra obiectivelor păzite sau asupra încăperii pentru gardă şi pentru caz de stingere a incendiu­lui în conformitate cu indicaţiile expuse în instrucţiuni;

9)    să controleze personal nu mai rar decît de patru ori în 24 ore (două ori noaptea) executarea serviciului de către santinele, starea obiectivelor păzite, a împrejmuirilor, funcţionalitatea mijloacelor de legătură şi de stingere a incendiilor, făcînd însemnările respective în foaia de stare a gărzii; să-i trimită periodic în acest scop pe ajutorul său şi pe caporalii de schimb;

10)   în caz de chemare de către santinelă sau de neprezentare de către aceasta în timpul indicat a raportului, să trimită la post caporalul de schimb (ajutorul său)  sau să plece personal la post;

11)   să nu permită nici unei persoane străine accesul în încă­perea pentru gardă, în afară de persoanele care au acest drept con­form prevederilor pct. 124 şi 125;

12)   să identifice persoanele reţinute, să le supună unui mic interogatoriu, iar dacă este necesar, să şi percheziţioneze persoanele suspecte re­ţinute şi cele care au încercat să pătrundă la obiectiv, încălcînd regimul de acces; să raporteze despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară);

13)   să stabilească cauza declanşării nesancţionate a semnalizării de pază a dulapului cu armele personale ale ofiţerilor, care se află în camera ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea mili­tară), iar în caz de necesitate să-l trimită                 într-acolo pe ajutorul său (caporalul de schimb);

14)   să trimită, cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) sau a ajutorului acestuia, în unitatea (subunita­tea) militară sau la cea mai apropiată instituţie medico-militară militarii din personalul gărzii, care s-au îmbolnăvit, şi să ceară prin ofiţe­rul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) schimbarea lor; să ia măsuri de prevenire a degerării personalului pe timp de iarnă;

15)   să investigheze la faţa locului fiecare caz de aplicare a armei de căt­re santinelă şi să raporteze fără întîrziere despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară).

117. Dacă la schimbarea santinelei s-a constatat vreun neajuns la post, şeful  gărzii va veni la chemare la post şi stabilind ca­racterul şi cauzele neajunsului, va ordona santinelei să execute schimbul. Despre neajunsul depistat la post, va raporta fără întîr­ziere ofiţerului de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară).

118. In caz de neexecutare de către un militar din personalul gărzii                         a obligaţiilor de serviciu sau de depistare a altor abateri, şeful gărzii va lua măsurile necesare şi va raporta despre aceasta ofiţeru­lui de serviciu pe gărzi               (pe unitatea militară).

Dacă, în funcţie de caracterul încălcării (abaterilor) comise, militarul nu poate fi admis în continuare la serviciu, la ordinul ofiţerului de serviciu­ pe gărzi (pe unitatea militară) el este trimis în unitatea (subuni­tatea) militară fără armă şi muniţii pentru a fi schimbat cu alt militar. El este însoţit de ajutorul şefului gărzii  (caporalul de schimb) sau de persoana chemată special în acest scop din unita­tea (subunitatea) militară. Analiza şi aprecierea încălcării se efectuează în subunitate.

119. Dacă şeful gărzii s-a îmbolnăvit, el raportează despre aceasta ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

În caz de îmbolnăvire a unuia dintre caporalii de schimb, şeful gărzii pune obligaţiile acestuia în sarcina ajutorului său sau le execută personal şi raportează despre aceasta ofiţerului de servi­ciu pe gărzi  (pe unitatea militară).

120. Şeful  gărzii este obligat să ridice garda „La arme” în cazurile:

1)  atacului asupra obiectivelor păzite, santinelelor, schimbu­lui de santinele (echipei de control-pază) sau asupra încăperii pentru gardă;

2)  declanşării nesancţionate a mijloacelor tehnice de pază;

3)  dezordinilor între persoanele arestate, pentru prevenirea evadării lor;

4)  izbucnirii incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă, al pericolului unei calamităţi naturale;

5)  alarmării garnizoanei  (unităţii militare);

6)  la ordinul persoanelor care exercită controlul gărzilor (pct. 230- 233).

Pentru ridicarea  „La arme”, şeful gărzii dă comanda „GARDĂ, LA ARME!”. La această comandă, personalul gărzii acţionează după cum este indicat în pct. 224.

121. În caz de atac asupra obiectivelor păzite, santinelelor sau asupra încăperii pentru gardă, şeful gărzii acţionează în confor­mitate cu instrucţiunile şi  în dependenţă de circumstanţe, ia măsuri pentru respingerea atacului; despre atac, raportează fără întîr­ziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

În caz de necesitate, şeful gărzii deschide lăzile cu rezerve de cartuşe de luptă, grenade şi amorsoare. Despre ridicarea muniţiilor din lăzi, se va întocmi actul respectiv.

122. Dacă în apropierea obiectivului păzit sau a încăperii pen­tru gardă se încalcă ordinea publică, astfel apărînd pericolul de reducere a siguranţei de executare a serviciului de către gardă, şeful gărzii ia măsuri pentru reinstaurarea ordinii cu forţele gărzii şi raportează fără întîrziere ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

123. Stingerea incendiului la obiectivul păzit sau în încăperea pentru gardă este organizată de şeful gărzii cu forţele gărzii, totodată, el cheamă echipa de pompieri şi ia măsuri pentru salvarea bunurilor materiale. Despre cele întîmplate,  ra­portează ofiţerului de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară).

Dacă incendiul a izbucnit pe teritoriul tehnic al obiectivului păzit sau la obiectivul ce are împrejmuire exterioară şi interioară, precum şi în apropierea lui, şeful gărzii raportează ofiţeru­lui de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează con­form indicaţiilor lui.

Dacă obiectivul păzit este ameninţat de consecinţele unei calamită­ţi naturale, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ia măsuri de salvare a bunurilor ma­teriale aflate sub pază.

Santinelelor a căror viaţă este ameninţată de incendiu sau inunda­ţii, şeful gărzii le ordonă să treacă într-un loc fără pericol, de unde să poată continua observarea obiectivului păzit, iar cînd pe­ricolul va trece, să revină la locurile vechi.

124. Şeful gărzii admite în încăperea pentru gardă doar persoanele, cărora garda le este subordonată (pct. 75) şi cele care le însoţesc, precum şi comandantul de companie (baterie) care a numit personalul gărzii, locţiitorii săi şi toţi şefii nemijlociţi ai comandantului de companie (baterie), dacă îi cunoaşte perso­nal. Despre sosirea acestor persoane în încăperea pentru gardă, şe­ful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).

Alte persoane pot fi admise de către şeful gărzii în încăpe­rea pentru gardă doar după ce constată scopul sosirii lor, le identi­fică după documente şi controlează permisul de acces.

Persoanele sosite pentru controlul gărzii la ordinul şefilor (pct. 231) sînt admise în încăperea pentru gardă doar fiind înso­ţite de ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) sau de aju­torul acestuia (ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitatea milita­ră, dacă garda e în subordinea lui).

Ofiţerii din unitatea militară care a numit garda, sosiţi pentru controlul gărzii  interioare, sînt admişi de către şeful gărzii în încăperea pentru gardă la prezentarea actului de identitate şi a legitimaţiei pentru controlul gărzii, valabile o singură dată.

Persoanele sosite pentru controlul gărzii cu documente imperfecte sînt reţinute de şeful gărzii, care raportează fără întîrziere despre acestea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi acţionează conform indicaţiilor acestuia.

Despre accesul în încăperea pentru gardă, în afară de cel al persoanelor sosite pentru controlul gărzii, şeful gărzii face însemnările respective în foaia de stare a gărzii.

În timpul schimbului gărzilor, accesul în încăperea pentru gar­dă şi la obiectivele păzite nu este permis, excepţie fac doar per­soanele sosite pentru controlul gărzilor.

125. La sosirea în gardă a persoanelor în a căror subordine se află garda sau a şefilor lor nemijlociţi, precum şi la sosirea în garda de garnizoană a comandantului unităţii, şeful gărzii le rapor­tează. De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat ...). Sînt  şeful gărzii, locotenent Mihalache”. Dacă şeful gărzii raportează în încăperea pentru gar­dă, schimbul de veghe ia poziţia „drepţi” fără comandă.

În caz de sosire în încăperea pentru gardă a altor persoane în grad militar echivalent cu cel al şefului gărzii sau în grad mai înalt, şeful gărzii se apropie şi se prezintă. De exemplu: „Dom­nule maior, sînt şeful gărzii, locotenent Pîntea”, apoi acţionează după cum este indicat în pct.124.

126. La primirea ordinului şefilor, cărora li se subordonea­ză garda, prin alte persoane, şeful gărzii este obligat să ceară ca acestea să spună parola. Dacă are îndoieli în privinţa corectitu­dinii ordinului primit, şeful gărzii este în drept să se convingă de aceasta prin orice mijloc pe care îl va găsi potrivit.

127. La darea alarmei, şeful gărzii cheamă garda „la ar­me”; dă (precizează) misiunea caporalilor de schimb şi milita­rilor de gardă, întăreşte paza posturilor şi a încăperii pentru gar­dă; asigură deschiderea rapidă a obiectivelor păzite de către şefii de magazii (depozite); raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) despre măsurile întreprinse, despre starea gata de schimb a gărzii şi acţionează în continuare conform indicaţiilor lui.

128. Şefului  gărzii i se interzice:

1)     să părăsească încăperea pentru gardă, cu excepţia cazurilor cînd efec­tuează schimbul santinelelor, controlul asupra executării serviciului de către santinele­ sau dacă este chemat de acestea, precum şi în caz de incidente sau calamităţi naturale în raionul obiectivului păzit. Plecînd din încăperea pentru gardă, el îl lasă în locul său pe ajutor, iar dacă acesta este absent, pe capo­ralul de schimb sau pe un militar de gardă;

2)     să întreţină personal la telefon alte discuţii decît cele de serviciu sau să permită aceasta altor militari din gardă;

3)     să acorde permisiune vreunui militar din gardă, fără permi­siunea ofiţerului de serviciu pe gărzi  (pe unitatea militară);

4)     să schimbe fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) ordinea de schimb al santinelelor, pre­văzută în foaia de stare a gărzii;

5)     să utilizeze în alt scop decît cel cuvenit mijloacele de transport rezervate pentru gardă.